Astronomii au descoperit primul corp ceresc de mici dimensiuni care are propria atmosferă – Cronica Spațială

1. Academia de Studii Economice din București va găzdui joi, 14 mai, o conferință la care vor participa Dumitru-Dorin Prunariu, primul român care a ajuns în spațiul cosmic, și alți nouă astronauți din Europa și Canada. Conferința are loc cu ocazia aniversării a 45 de ani de la zborul lui Prunariu pe orbita Pământului în perioada 14-22 mai 1981. Publicul are acces gratuit la conferință prin înregistrarea pe site-ul oficial al evenimentului. (Dumitru Prunariu)

2. Astronomii de la Universitatea din Hawaii au reușit să calculeze vârsta aproximativă a unei pitice maro care face parte din sistemul stelar HR 7672, care mai are în componență o stea asemănătoare cu Soarele și se află la 57,8 ani-lumină distanță de Pământ. Vârsta piticei maro a fost estimată la 2,3 miliarde de ani, astfel că s-a format în același timp cu steaua pe care o orbitează. Această descoperire are potențialul să ajute astronomii să înțeleagă mai bine piticele maro și motivele pentru care acestea nu se transformă în stele. (The Astrophysical Journal)

3. Astronomii japonezi au identificat un corp ceresc situat în apropiere de planeta Neptun care are propria atmosferă, în ciuda faptului că diametrul acestuia este de numai 500 de kilometri, de aproximativ 7 ori mai mic decât diametrul Lunii. Până acum, cercetătorii considerau că obiectele cosmice cu astfel de dimensiuni sunt prea mici pentru a putea susține propria atmosferă. Corpul ceresc identificat a primit numele 2002 XV93. (EarthSky)

4. Cercetătorii au descoperit cu ajutorul telescopului spațial James Webb că giganta gazoasă Epsilon Indi Ab situată la 12 ani-lumină de Pământ are în atmosferă nori care conțin apă sub formă de gheață. Dacă va fi confirmată prin noi cercetări, descoperirea ar schimba radical ipoteza potrivit căreia gigantele gazoase asemănătoare cu planeta Jupiter nu pot conține gheață în atmosferă. (EarthSky)

5. Compania aerospațială europeană Arianespace a efectuat cu succes a șasea lansare consecutivă cu racheta Ariane 6. De data aceasta, racheta a plasat pe orbita Pământului 32 de sateliți care vor face parte din serviciul de internet prin satelit Amazon LEO. Sateliții au fost plasați la altitudini cuprinse între 450 – 470 de kilometri. (European Space Flight)

6. Roverul Curiosity a avut parte de un incident mai puțin obișnuit în timp ce fora o rocă pe planeta Marte cu scopul de a colecta probe: în urma forajului, o bucată de rocă cu o masă de aproximativ 13 kilograme a rămas atașată de manșonul de foraj. Acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată în cei peste 13 ani petrecutți de Curiosity pe planeta Marte, iar inginerii NASA au reușit abia după 6 zile să îndepărteze roca de pe dispozitivul de foraj, prin intermediul unor vibrații transmise acestuia. (Science Alert)

7. SpaceX a efectuat cu succes un nou test static cu treapta primară a rachetei Starship V3, în cadrul căruia cele 33 de motoare Raptor 3 au fost aprinse. Planul actual este ca sâmbătă, 16 mai, la ora 02:30, ora României, să aibă loc al 12-lea test cu o rachetă Starship, care în același timp va fi primul test pentru noua versiune V3 a rachetei. (Space)

8. NASA a publicat un catalog cu peste 12.000 de imagini realizate în cadrul misiunii Artemis II, când patru astronauți au dat un ocol Lunii la bordul capsulei spațiale Orion. Fotografiile au fost încărcate pe secțiunea Gateway to Astronaut Photography of Earth a site-ului NASA, iar utilizatorii trebuie să folosească funcția de căutare pentru a identifica pozele respective: în secțiunea dedicată căutării, utilizatorul trebuie să introducă ID-ul ART002-E în câmpul „Search using NASA Photo IDs” și să apese butonul Run Query. (EarthSky)

9. Landerul lunar Moon Mark 1 (MK1) dezvoltat de compania aerospațială Blue Origin pentru programul Artemis a trecut cu succes de un test într-o cameră vidată care a avut loc la centrul spațial Johnson din Texas al NASA. Testul a vizat comportamentul landerului la temperaturi extreme. (NASA)

10. NASA își propune ca noua generație a elicopterului Ingenuity care va ajunge pe planeta Marte să aibă posibilitatea de a transporta o încărcătură mai grea, pentru a monta echipamente științifice mai avansate. Pentru acest obiectiv, palelele rotorului trebuie să se învârtă cu o viteză mai mare decât cele ale lui Ingenuity. În cea mai recentă sesiune de teste, care a avut loc într-un mediu care simulează condițiile de pe Marte, vârfurile palelelor rotorului au depășit pentru prima oară viteza sunetului fără să se rupă. NASA intenționează să trimită trei elicoptere pe Marte în cadrul misiunii SkyFall programată pentru lansare în decembrie 2028. (Jet Propulsion Laboratory)