Mai 2026: A doua cea mai calduroasă lună mai înregistrată vreodată la nivel global – Cronica de Mediu
1. Summitul G7 de la Évian-les-Bains (15–17 iunie 2026), găzduit de Franța, are ca temă centrală securitatea energetică în contextul perturbărilor provocate de conflictul SUA-Iran în Strâmtoarea Hormuz. Multe state G7 sunt așteptate să pledeze pentru investiții accelerate în energie curată, rețele electrice și electrificare, mai degrabă decât creșterea dependenței de combustibili fosili. Experții de la E3G avertizează că summitul trebuie să reziste presiunilor în favoarea combustibililor fosili și să consolideze cooperarea în domeniul energiei curate — soluția cea mai inteligentă la criza de securitate energetică actuală. Se discută, de asemenea, finanțarea adaptării climatice și protecția oceanelor. (WION News)
2. Mai 2026: A doua cea mai calduroasă lună mai înregistrată vreodată la nivel global. Serviciul european Copernicus arată că temperatura medie globală din mai 2026 a fost cu 1,42°C peste media din era preindustrială. Europa de Vest a traversat unul dintre cele mai severe valuri de căldură timpurii din istoria înregistrărilor: temperaturi zilnice cu peste 10°C peste medie în vestul Franței, Anglia și Țara Galilor, cu vârfuri între 35 și 40°C. Spania a înregistrat 101 decese legate de căldură — cel mai ridicat nivel din 2015. Franța, Portugalia, Irlanda și Regatul Unit au bătut recorduri absolute de temperatură pentru luna mai. Fenomenele extreme au inclus și inundații în Turcia, China, Bulgaria și Moldova. (Biziday)
3. „Ploaie chimică invizibilă” — înlocuitorii CFC-urilor (Substanțe chimice introduse pentru a contribui la refacerea și protejarea stratului de ozon al Pământului) răspândesc un poluant etern pe întreg globul. Un studiu surprinzător publicat pe 9 iunie 2026 arată că substanțele chimice introduse pentru a înlocui CFC-urile care deteriorau stratul de ozon au generat mai mult de 335.000 de tone de acid trifluoracetic (TFA) — un „poluant etern” din clasa PFAS — depus pe suprafața Pământului din 2000 până în prezent. Poluantul apare pretutindeni, de la apa de ploaie la gheața arctică din zone îndepărtate, iar oamenii de știință estimează că nivelurile vor continua să crească, deoarece substanțele chimice precursoare persistă decenii în atmosferă. TFA a fost detectat în sângele și urina oamenilor, iar autoritățile germane propun clasificarea lui ca potențial toxic pentru reproducere. (ScienceDaily)
4. Pădurile de mangrove riscă să devină emițătoare de CO₂ din cauza creșterii nivelului mărilor.
Un studiu publicat pe 5 iunie 2026 în Earth’s Future arată că mangrovele, responsabile de stocarea a 15% din tot carbonul oceanelor, și-ar putea pierde treptat această capacitate și ar putea chiar să înceapă să elibereze carbon pe măsură ce mările cresc. Inundațiile extreme pot provoca moartea mangrove-lor și erodarea solurilor bogate în carbon, transformând aceste ecosisteme costiere din absorbanți în surse nete de emisii. (ScienceDaily)
5. ONU și oamenii de știință avertizează: El Niño 2026 poate genera extreme meteorologice „fără precedent”. Climatologii avertizează că apariția unui fenomen El Niño puternic în 2026 — într-o lume deja încălzită din cauza activității umane — ar putea alimenta extreme meteorologice „fără precedent”: risc amplificat de incendii, valuri de căldură și inundații. Deja înainte de instalarea oficială a El Niño, 2026 a înregistrat temperaturide suprafață ale oceanelor aproape de recorduri istorice, nivelul gheții arctice la minimul absolut pentru al doilea an consecutiv și cea mai mare suprafață arsă de incendii vreodată înregistrată pentru perioada ianuarie–aprilie. (Climate Change News )
6. Încălzirea globală accelerează rezistența la antibiotice. Un studiu internațional publicat în Lancet Planetary Health arată că schimbările climatice sunt asociate cu o creștere globală de 10% a genelor de rezistență la antibiotice în salmonella, între 1940 și 2023. Cercetătorii din Marea Britanie, Franța, Australia, Elveția și China au analizat genomurile a peste 480.000 de probe din 139 de țări: 82% dintre acestea au înregistrat creșteri ale genelor de rezistență. Cele mai mari efecte au fost observate în Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Asia de Sud și Africa subsahariană. Rezistența la antibiotice provoacă deja peste un milion de decese anual la nivel global. (News.ro)
7. China și-a „șters” jumătate din creșterea emisiilor de carbon — schimbare de metodologie
Cele mai recente date privind emisiile de carbon din China sugerează că țara a modificat modul în care calculează emisiile, reducând la jumătate creșterea raportată anterior între 2020 și 2025. Schimbarea implică o revizuire descendentă cu aproximativ 700 de milioane de tone metrice de CO₂ pe an — echivalentul emisiilor anuale ale Germaniei sau Coreei de Sud. Raportul arată că noua metodologie ar permite Chinei să-și îndeplinească angajamentele climatice pentru 2030 chiar dacă emisiile absolute cresc, ceea ce ridică întrebări serioase privind transparența contabilizării climatice globale. (Antena 3 CNN)
8. Petgas Mexic transformă plasticul în combustibil — și redefinește inconfortabil ce înseamnă „reciclare”. Compania mexicană Petgas din Boca del Río transformă plasticul care ar fi ajuns la groapa de gunoi în benzină, motorină și kerosen prin piroliză — un proces de descompunere termică fără oxigen. Mașina procesează aproximativ 1,5 tone de plastic pe săptămână și produce 356 de galoane de combustibil. Dezbaterea este aprinsă: deși plasticul dispare din mediu, carbonul său se întoarce în atmosferă prin arderea combustibilului rezultat. Criticii, inclusiv NRDC, avertizează că piroliza este mai apropiată de incinerare decât de reciclarea circulară și poate fi folosită ca pretext pentru a continua producția de plastic de unică folosință. (ECOticias.com)
9. Evenimentele combinate secetă-caniculă au crescut de 8 ori din 2000 încoace. Un studiu publicat în Science Advances pe 6 martie 2026 arată că evenimentele compuse de secetă-caniculă (CDHE) au crescut dramatic din perioada de după 2000, fenomenul fiind condus în principal de valurile de căldură. Rata de extindere a suprafeței terestre afectate a crescut de aproape 8 ori: de la 1,6% la 13,1% per grad Celsius de încălzire globală — o schimbare nelineară care sugerează că temperatura globală a depășit un prag critic. Impactul este disproporționat mai ridicat în regiunile cu venituri mici față de cele cu venituri mari. (Carbon Brief / Science Advances)
10. O treime din speciile de pe Pământ, în pericol de extincție până în 2100. Un studiu de la Universitatea Connecticut, prezentat pe 8 iunie 2026 și bazat pe trei decenii de cercetări în domeniul biodiversității, arată că aproape o treime din speciile de pe glob ar fi în pericol de extincție până la finalul secolului, dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă la nivelul actual. Extincțiile s-ar accelera dramatic dacă temperatura globală depășește 1,5°C față de era preindustrială — în special pentru amfibieni și speciile din ecosistemele montane, insulare și de apă dulce din America de Sud, Australia și Noua Zeelandă. (University of Connecticut)
