Anul 2025 a fost al patrulea cel mai cald an din 1901 până în prezent în România – Cronica de Mediu
1. 2025 este confirmat ca al treilea cel mai fierbinte an înregistrat. Mai multe agenții, inclusiv Copernicus și Organizația Meteorologică Mondială, au confirmat că 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie globală de 14,97°C — doar cu 0,01°C mai rece decât 2023 și cu 0,13°C sub 2024, cel mai cald an înregistrat. Ultimii 11 ani au fost si cei mai calzi 11 ani din istoria modernă, oferind „dovezi suplimentare ale tendinței de necontestat către un climat mai fierbinte”, potrivit directorului Copernicus, Carlo Buontempo. S-au înregistrat temperaturi medii anuale record în Arctica, Antarctica, Pacificul de nord‑vest și sud‑vest, Atlanticul de nord‑est și în părți din Europa și Asia centrală. (Globalclimaterisks.org)
2. Anul 2025 a fost al patrulea cel mai cald an din 1901 până în prezent în România, anunță ANM. Nouă dintre cele 12 luni au fost mai calde decât media climatologică, ianuarie fiind la cea mai mare distanță. Șapte luni au fost secetoase, cu un maxim în iunie. Temperatura medie anuală a fost de 11.95 °C, iar abaterea termică de + 1.22 °C față de media perioadei 1991-2020. (Hotnews.ro)
3. Jumătate din populaţia urbană a României va fi afectată de valuri de căldură extremă, până în anul 2040, iar diferenţa maximă de temperatură dintre centrul Bucureştiului şi zonele rurale adiacente, cauzată de efectul Insulei de Căldură Urbană este cuprinsă între +3 şi +8 grade, reiese din datele cuprinse în ediţia a II-a a raportului„Starea Climei România 2025: Unde suntem şi încotro mergem”. (Digi24.ro)
4. Oceanele Terrei au absorbit mai multă căldură în 2025 decât în oricare alt an de când au început măsurătorile moderne, marcând al nouălea an consecutiv de încălzire record a oceanelor. Oamenii de știință avertizează că această acumulare de energie alimentează modele meteorologice extreme și destabilizează ecosistemele marine, oceanele absorbând aproximativ 90% din încălzirea globală. (Sciencedaily.com)
5. Prag istoric pentru energia pe cărbune în China și India. Pentru prima dată în 52 de ani, producția de energie pe bază de cărbune a scăzut simultan atât în China, cât și în India, în 2025. Această scădere istorică a fost determinată de adăugarea record de capacități de energie curată în ambele țări, acestea fiind mai mult decât suficiente pentru a acoperi creșterea cererii de electricitate. Analiștii urmăresc acum cu atenție anul 2026 pentru a vedea dacă emisiile Chinei ar putea să se stabilizeze sau chiar să inceapa să scadă. (Earth.org)
6. Dereglarea vortexului polar aduce valuri de aer arctic. Un episod de încălzire stratosferică la mijlocul lunii ianuarie 2026 a dereglat vortexul polar, eliberând aer arctic peste America de Nord și Europa. Prognozele indică „coridoare” de aer rece care se extind din Canada spre statele din nordul, centrul și estul SUA, cu frig persistent în Europa, posibil până la începutul lunii februarie. Acest eveniment vine după un început de ianuarie deja aspru, care a adus ninsori abundente și temperaturi scazute în Europa. (severe-weather.eu)
7. Sinteza evenimentelor din ultimele săptămâni semnalează contraste de tip „foc și gheață”: incendii grave de vegetație în Australia și unele zone din America de Sud, în timp ce anumite regiuni himalayene sunt lipsite de zăpadă pentru prima dată în ultimele decenii. Alte materiale leagă inundațiile extreme recente (de exemplu în statul Victoria din Australia) și lipsa severă de zăpadă din vestul SUA de un climat de fond mai cald, care intensifică ploile torențiale și modifică durata și cantitatea stratului de zăpadă. (Earth.org)
8. Prezentări recente ale literaturii științifice indică dovezi tot mai puternice că mai multe „linii de bază” climatice pe termen lung (temperatură, gheață marină, acoperire nivală) se rup simultan pe mai multe continente, semnalând un nou regim climatic mai puțin stabil. (Bishopstrow.com)
9. Studiile recente privind aerosoli pun in dezbatere dacă anumite opțiuni de geoinginerie ar putea răci ușor planeta, dar avertizează asupra unor efecte secundare potențial serioase pentru oceane și vremea regională. (Nature.com)
10. Un material Euronews arată că schimbările climatice, alături de AI și transformările în sistemele de sănătate, vor domina agenda globală de sănătate în 2026, cu teme de la oportunități în creștere pentru inovarea tehnologică, sistemele de sănătate și personalul medical sub presiune, pana la creșterea bolilor transmise de țânțari, pierderea biodiversității și poluarea aerului. (Euronews.com)
