Astronomii au identificat cel mai îndepărtat puls de semnale radio, la 10 miliarde ani-lumină – Cronica Spațială

1. NASA a publicat arhiva completă de date pentru misiunea Artemis II, în cadrul căreia patru astronauți au dat un ocol Lunii în aprilie 2026. Arhiva de date include peste 11.000 de imagini și clipuri video la rezoluția originală de la camerele foto-video utilizate de astronauți și 8,5 ore de înregistrări audio ale observațiilor realizate de echipaj. În total, arhiva are peste 800 GB. (NASA)

2. Astronomii au descoperit o serie de indicii potrivit cărora o pitică albă cu numele HS 0209+0832 ar putea găzdui o planetă de a doua generație. Pitica albă este nucleul unei stele care și-a „ars” tot carburantul și ulterior și-a pierdut gazele și praful stelar ăn spațiu. Planeta de a doua generație s-a format ulterior din acel nor de gaz și praf stelar, motiv pentru care compoziția chimică a planetei este foarte diferită de cea uzuală a unei planete. (NASA)

3. Cercetătorii au realizat primele imagini cu Pământul cu sonda spațială SMILE, iar acestea au oferit o perspectivă complet neobișnuită: aurore boreale deasupra Polului Nord pe timp de zi, în condițiile în care oochiul uman percepe aurorele boreale doar pe timp de noapte. SMILE este prima misiune spațială dezvoltată în comun de Agenția Spațială Europeană și Academia Chineză de Științe și va analiza pentru prima oară magnetosfera planetei noastre în raze X și ultraviolete pe parcursul unei perioade de trei ani. (Live Science)

4. Astronomii au identificat cel mai îndepărtat puls de semnale radio: o explozie cosmică ce emite unde de energie de la o distanță de aproximativ 10 miliarde de ani-lumină. Evenimentul este cunoscut în literatura de specialitate drept Fast Radio Burst (FRB) și a primit numele de cod FRB 20240304B. Acesta a depășit de peste două ori recordul celui mai îndepărtat puls de semnale radio identificat anterior. Până acum, astronomii au detectat mii de astfel de pulsuri, însă acestea durează de regulă doar câteva milisecunde și sunt dificil de studiat. (Live Science)

5. Sonda spațială Solar Orbiter a traversat o zonă caracterizată de o inversare bruscă a direcției câmpului magnetic din vântul solar, fenomen cunoscut în astronomie drept „switchback”. Astronomii au analizat particulele din interiorul acestei structuri cosmice și au dedus că acestea au originea pe suprafața Soarelui, ceea ce înseamnă că au descoperit informații noi despre magnetismul solar. Datele sunt importante pentru că vor oferi perspective noi despre furtunile solare. (Agenția Spațială Europeană)

6. Margaret Hamilton, femeia care a coordonat dezvoltarea software pentru programul spațial Apollo în cadrul căruia Statele Unite au ajuns pe Lună în 1969, a încetat din viață la vârsta de 90 de ani. Hamilton este considerată fondatoarea disciplinei „software engineering” și, după ce inițial s-a ocupat de software-ul pentru misiunile Apollo fără echipaj uman, a preluat conducerea dezvoltării software pentru zborurile cu echipaj uman în cadrul unei echipe de 400 de persoane. Cea mai importantă contribuție a avut loc chiar în timpul misiunii Apollo 11 din iulie 1969: cu puțin timp înainte de aselenizare, computerul de la bord a afișat o eroare de supraîncărcare. Soluția gândită anticipat de Hamilton a fost închiderea unor task-uri din background pentru a prioritiza astfel task-urile critice pentru misiune. (MIT News)

7. Piticele maro, corpurile cosmice cu caracteristici situate între cele ale stelelor și planete, au atmosfere cu o compoziție chimică apropiată de atmosferele gigantelor gazoase din sistemul nostru solar, potrivit unor date obținute cu ajutorul telescopului spațial SPHEREx. Astfel, cercetătorii au identificat în atmosferele piticelor maro apă, dioxid de carbon, monoxid de carbon și metan. Datele au fost obținute pe baza analizării a 37 de pitice mare cu temperaturi cuprinse între -2200 și 20 de grade Celsius. (Jet Propulsion Laboratory)

8. NASA a anunțat că misiunea spațială SunRISE (Sun Radio Interferometer Space Experiment) va fi lansată cel mai devreme la jumătatea anului 2027 cu o rachetă Falcon Heavy dezvoltată de compania aerospațială SpaceX. Misiunea SunRISE include 6 sateliți care vor fi poziționați deasupra orbitei geosincrone a Pământului, situată la o altitudine de aproximativ 35.000 de kilometri. Orbita geosincronă este o orbită în care perioada de revoluție a unui satelit este egală cu perioada de rotație a Pământului în jurul propriei axe. Scopul misiunii este să analizele undele radio care provin din atmosfera Soarelui. (Jet Propulsion Laboratory)

9. Agenția Spațială Italiană a anunțat că intenționează să construiască o platformă orbitală capabilă să genereze gravitație artificială pentru o serie de experimente științifice. Agenția susține că platforma ar urma să găzduiască experimente cu niveluri diferite de gravitație, de la cele de microgravitate până la niveluri comparabile cu cele de pe Lună și Marte. Scopul final este ca cercetătorii să înțeleagă cum se comportă corpul uman și materialele în diverse condiții de gravitație. (European Space Flight)

10. Compania aerospațială Blue Origin a prezentat un panou fotovoltaic sub forma unui turn vertical cu o înălțime de 20 de metri conceput pentru a fi utilizat pe Lună. Compania susține că un astfel de panou vertical poate genera aproximativ 10 kW de energie electrică dacă este amplasat la Polul Sud la Lunii, acolo unde ar urma să aibă loc o serie de aselenizări. (Space)