Craterul Jezero de pe Marte a găzduit un lac și o deltă în trecutul geologic – Cronica Spațială

1. Imaginile realizate de rover-ul Perseverance oferă dovezi concrete că, în trecutul geologic al planetei Marte, craterul Jezero a fost acoperit de un lac și o deltă. Fotografiile au scos în evidență structura geologică a unor straturi de sedimente care au fost depozitate la intervale diferite de timp de un râu care se vărsa într-un lac. Oamenii de știință consideră că Marte s-a uscat complet în urmă cu circa 3.5 miliarde de ani, după ce a rămas fără câmp magnetic. (NASA, studiul oficial publicat în Science Magazine)

2. Unele roci de pe Lună au o vechime mai mică de 1.97 de miliarde de ani, ceea ce demonstrează că la vremea respectivă satelitul natural al Pământului era încă activ din punct de vedere vulcanic. Până acum, cercetătorii credeau că Luna a fost activă vulcanic o perioadă mai scurtă de timp după formarea sa cu circa 4.5 miliarde de ani în urmă. Datele au fost evidențiate de un grup de cercetători din China, Australia, Suedia și Statele Unite care au analizat probele de roci aduse pe Pământ de misiunea chineză fără echipaj uman Chang’e-5. Cercetătorii vor continua analizele pentru a găsi o explicație pentru care Luna a avut o căldură internă mai mult timp decât se știa anterior. (The Conversation)

3. Sonda BepiColombo a trimis primele imagini cu planeta Mercur, în urma unui survol efectuat la o altitudine de numai 200 de kilometri. Fotografiile au fost realizate cu camerele foto de rezoluție scăzută, în timp ce camerele foto de rezoluție înaltă vor fi utilizate mai târziu. Planul este ca BepiColombo să efectueze încă 5 survoluri ale planetei prin care să încetinească suficient de mult pentru a ajunge pe o orbită stabilă. Sonda BepiColombo este un proiect dezvoltat în comun de Agenția Spațială Europeană (ESA) și Agenția Spațială Japoneză (JAXA). (BBC)

4. Astronomi de la trei universități au reușit să stabilească o metodă prin care să determine cât mai precis masa găurilor negre. Estimarea astronomilor se bazează pe modul în care se deplasează gazele fierbinți în jurul găurilor negre. Metoda are la bază o tehnică cunoscută în lumea astronomiei drept spectroastrometrie. (Universe Today)

5. Publicația Nautilus explică într-un amplu material rolul heliosferei, care protejează Sistemul Solar și, implicit, Pământul, de razele cosmice. Datele obținute de la sondele spațiale Voyager, care au depășit granițele Sistemului Solar, arată că în absența heliosferei Pământul ar fi fost “bombardat” de o cantitate de patru ori mai are de raze cosmice, ceea ce ar fi avut un impact puternic asupra stratului de ozon și a ADN-ului uman. (Nautilus)

6. Atmosfera care înconjoară Pluto se rarefiază și se transformă în gheață pe măsură ce planeta pitică se îndepărtează încet, dar sigur, de Soare. Atmosfera lui Pluto este formată preponderent din azot, cu mici cantități de metan și oxid de carbon. Pe măsură ce temperaturile de la suprafața planetei pitice scad, azotul îngheță, astfel că atmosfera se rarefiază. (Science Alert)

7. Până de curând, astronomii considerau că exo-planeta WASP-76b aflată la 640 de ani-lumină de Pământ în constelația Pisces este atât de fierbinte, încât acolo plouă cu fier. Presupunerea se baza pe faptul că ziua este atât de cald încât fierul se vaporizează, iar noaptea se condensează și revine pe suprafața planetei. Noi cercetări arată însă că exo-planeta este chiar mai caldă decât se credea, după descoperirea unor tipuri de calciu ionizat în atmosferă. Astfel, temperatura poate ajunge la 2400 de grade Celsius, mult peste punctul de topire al fierului, de 1538 de grade Celsius. (Universe Today)

8. NASA va lansa în 24 noiembrie o sondă spațială cu scopul de a o prăbuși intenționat într-un asteroid pentru a-i schimba traiectoria. Misiunea se numește Double Asteroid Redirection Test (DART) și face parte din planul NASA de a identifica o metodă prin care ar putea schimba traiectria unui asteroid care altfel ar intra în coliziune cu Pământul. (ZME Science)

9. Sonda spațială Binar-1, construită de o echipă de cercetători și studenți australieni, a fost lansată de pe Stația Spațială Internațională și va fotografia Pământul de la o altitudine de 400 de kilometri. Misiunea face parte dintr-un program ambițios al echipei australiene, care vrea să trimită în spațiu încă 6 sateliți pe parcursul următoarelor 18 luni, iar scopul final este trimiterea unei sonde spre Lună până în anul 2025. (Phys)

10. William Shatner, actorul care l-a interpretat pe Căpitanul Kirk în primul serial din universul Star Trek, va fi unul dintre călătorii care vor urca la bordul vehiculului spațial New Shepard al companiei Blue Origin pentru un zbor suborbital. Zborul va avea o durată de 10 minute, iar altitudinea maximă va fi de circa 100 de kilometri. (Space News)

Ți-ar mai putea plăcea
Rusia și China au prezentat proiectul bazei lunare comune – Cronica Spațială
Rover-ul Perseverance al agenției spațiale americane NASA a ajuns joi seară pe suprafața planetei Marte – Cronica Spațială

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău