Curtea Constituțională a României a admis sesizarea PNL cu privire la Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive – Cronica Juridică

România

1. Curtea Constituțională a României a admis sesizarea PNL cu privire la Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, inițiată de senatorul Daniel Zamfir și PSD și a declarat legea neconstituțională în ansamblul său, cu unanimitate de voturi. Inițiativa adoptată prevedea plafoane stricte pentru creditele acordate consumatorilor. Astfel dobânda maximă la creditul ipotecar nu putea depăși cu mai mult de 2 puncte procentuale dobânda cheie a Băncii Naționale a României (de 1,25% acum), adică nu putea fi mai mare de 3,25% la rata curentă, după ce banca centrală a redus în mai multe rânduri dobânda cheie. (Profit.ro)

Europa

2. Ministrul ungar al justiției a anunțat pe Facebook că Ministerul Justiției va aduce o propunere de lege în Parlamentul ungar pentru a reglementa companiile de social media în Ungaria, în această primăvară. Ministrul Judit Varga a deplâns condițiile în care ”fiecare poate fi scos arbitrar din spațiul online, fără o procedură oficială, transparentă și corectă și niciun remediu legal” și a subliniat că noua legislație încurajează practicile ”legale, transparente și controlabile” ale companiilor de social media populare în Ungaria, cum sunt Facebook și Instagram. Aceasta a precizat că reglementările Ungariei se vor extinde dincolo de liniile directoare ale Uniunii Europene, care tind să se focuseze mai atent pe încurajarea companiilor de social media de a preveni dezinformarea și de a promova conținut politic transparent. Anunțul vine la săptămâni după ce contul de Twitter al fostului președinte Donald Trump a fost permanent interzis după violențele din 6 ianuarie în clădirea Capitoliului. Alte platforme, și anume Facebook, Instagram și YouTube, au urmat imediat, pretinzând că riscul violenței cauzate de mesajele lui Trump rămâne ridicat. Ungaria a atras atenția internațională prin ceea ce a fost descris ca fiind politici anti-democratice ale guvernului premierului Viktor Orban, un populist de dreapta și naționalist, al cărui partid de guvernare Fidesz a încălcat libertatea presei. Un raport al Human Rights Watch din iulie 2020 a descoperit că peisajul media ungar a devenit în mare parte controlat de guvernul lui Orban, prin preluarea de către aliații politici și aprobarea unor legi stricte pentru media. În orice caz, figuri ale coaliției de opoziție au agreat să propună un singur candidat ca opoziție la Orban în 2022, citând oportunitatea de a-l elimina din funcție în contextul scăderii popularității Fidesz. Proiectul avut în vedere de guvernul Orban intenționează prevenirea eliminării de pe platformele social media a unor lideri de partid controversați, înainte de alegerile din 2022. Aceste restricții ar putea fi similare cu cele cerute în luna august de către Autoritatea de Protecția Datelor din Ungaria, care a cerut o reglementare care să permită platformelor de social media să suspende conturile doar pentru motive serioase și să permită oficialilor guvernamentali să revizuiască aceste decizii. Această cerere a primit reacții adverse și o petiție semnată de mii de oameni în protest. (Jurist)

3. O interdicție aproape totală a avorturilor a intrat în vigoare în Polonia miercuri, 27 ianuarie, ca urmare a unei controversate decizii a Curții Constituționale poloneze. Curtea Constituțională a decis în octombrie că o lege din 1993 care permite avorturile în cazurile de anomalii fetale severe și ireversibile este neconstituțională. Înaintea acestei decizii, accesul la avorturi era deja limitat, cu doar 1100 proceduri efectuate în 2019. Intrarea în vigoare a deciziei Curții a fost amânată din cauza protestelor de masă. După ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei miercuri, guvernul polonez a anunțat că modificarea va fi publicată în monitorul oficial. Înăsprirea unei interdicții deja stricte asupra legilor avorturilor a fost condamnată în mod susținut de organizațiile de drepturile omului, iar ziua de miercuri a fost considerată ”o zi teribilă pentru femeile și fetele din Polonia” de către o consilieră a Amnesty International, Esther Major. Primarul orașului Varșovia a criticat legea, arătându-și sprijinul pentru miile de protestatari care au ieșit pe străzi ca reacție la noua restricție. (Jurist)

4. Ministrul olandez al justiției și securității, Ferdinand Grapperhaus a anunțat presa marți, 26 ianuarie, că protestatarii răsculați împotriva carantinei impusă de guvern vor fi confruntați cu acuzații prompte și dure. Luni seara, 25 ianuarie, 184 de persoane au fost arestate și mai multe amendate, pentru încălcarea carantinei, cu taxa de 95 de euro. Luni a fost a treia zi de proteste în Olanda, ca reacție la măsurile guvernului, cu pietre și artificii aruncate asupra poliției, magazine vandalizate și biciclete incendiate. Premierul Mark Rutte a scris un tweet, în care cerea încetarea violenței spunând că ”răscoalele nu au nimic de-a face cu a protesta sau a lupta pentru libertate”. Interdicțiile impuse de guvern au intrat în vigoare sâmbătă, 23 ianuarie, și au cerut cetățenilor să stea în case între 9.00 p.m și 4.30 a.m. Violențele au izbucnit duminică în Urk, unde un centru de testare COVID-19 a fost incendiat. Protestele și vandalizările au continuat să apară, cu media socială antrenând revolte în mai multe locuri, în Amsterdam, Eindhoven și Rotterdam. Carantina este prima din Olanda de la cel de-al doilea război mondial. (Link)

SUA

5. Judecătorul federal din Texas a blocat ordinul executiv al președintelui Biden, prin care a ordonat oprirea deportărilor unor imigranți ilegali. Biden a semnat ordinul pentru suspendarea deportărilor pentru 100 de zile în data de 20 ianuarie, la câteva ore după inaugurarea sa, ca parte a unui blitz de ordine executive menite să modifice politicile administrației Trump. Procurorul general al Texasului, Ken Paxton, a acționat ulterior în judecată administrația Biden pentru a anula ordinul, citând un acord dintre Departamentul Securității Naționale și Texas, care implică aprobarea statului pentru a opri deportările. Judecătorul Drew Tipton al instanței districtului de sud al Texas a blocat implementarea ordinului lui Biden marți, 26 ianuarie, pentru o perioadă de 14 zile. Tipton a declarat că amânarea a fost posibilă conform actului de procedură administrativă din 1946. Știrile vin după ce Biden a promis că va propune legi în timpul primelor sale 100 de zile în funcție, care să ofere o cale de obținere a cetățeniei pentru imigranții ilegali. În ziua inaugurării, Biden a semnat un ordin executiv pentru a revizui regula de responsabilitate publică, care restricționează imigrarea aplicanților care ar necesita asistența guvernului, cum ar fi ajutoarele alimentare. Președintele a ordonat de asemenea Departamentului de Securitate Națională să lucreze pentru a garanta programul Childhood Arrivals. (Link)

6. Comisia  de Securitate Națională în privința Inteligenței Artificiale (NSCAI) a emis o propunere de raport final, în care stabilește că SUA trebuie să urmărească folosirea tehnologiei inteligenței artificiale în scop militar și pentru dezvoltare. Comisia numită de guvern a luat în considerare riscurile și benefiicle armelor autonome într-o discuție publică. Legea National Defence Authorization a stabilit în 2018 comisia ca un for independent menit să ”ia în considerare metode și mijloacele necesare pentru a avansa dezvoltarea inteligenței artificiale, învățarea mașinilor și tehnologiile asociate pentru a adresa în mod cuprinzător nevoile de securitate și apărare națională ale SUA”. Comisa, condusă de fostul șef executiv al Google, Eric Schmidt, a redactat un proiect de raport pentru Congres în sensul că armele cu inteligență artificială nu trebuie ignorate, citând impactul pozitiv al folosirii acestora asupra vulnerabilităților de securitate și strategie națională. Raportul a stabilit că tehnologia IA poate ajuta SUA să navigheze superioritatea sa militară și în amenințările ridicate de atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare. Vice-președintele comisiei, Robert Work, fost secretar adjunct al apărării, a prevăzut folosirea benefică a capabilităților inteligenței artificiale, notând că se așteaptă ca aceste arme să facă mai puține greșeli decât combatanții umani. Comisia a subliniat devoltarea conceptelor de inteligență artificială de către competitorii globali și a insistat asupra dezvoltării inteligenței artificiale de către America pentru a transforma și revoluționa afacerile militare și practica serviciilor informațiilor. Discuția comisiei a dus înspre o conversație despre riscurile etice ale dezvoltării tehnologiei inteligenței artificiale, cu un focus specific asupra drepturilor omului și războiului. În mod notabil, o coaliție de organizații neguvernamentale și treizeci de țări au insistat pentru un tratat care să interzică capabilitățile armelor autonome. Coalițiile au argumentat că ”este necesar controlul uman pentru a judeca proporționalitatea atacurilor și desemnarea vinei pentru crimele de război”. Totuși, raportul comisiei insistă că ”aplicațiile inteligenței artificiale vor ajuta armatele să pregătească, perceapă, să înțeleagă, decidă și să execute mai rapid și mai eficient”. Recomandările comisiei sunt, în ultimă instanță, neobligatorii, iar propunerea finală trebuie trimisă Congresului în luna martie. (Link)

7. Democrații din Senatul AUA au blocat marți, 26 ianuarie, o moțiune pentru a vota constituționalitatea celui de-al doilea proces de acuzare al fostului președinte Donald Trump. Moțiunea a fost prezentată de senatorul Rand Paul, care a ridicat două obiecții pentru avansarea procesului. În prima, el a remarcat că Constituția SUA spune că acuzarea se aplică doar președintelui, vicepreședintelui și altor ofițeri civili și că începând cu 20 ianuarie, Trump nu a deținut niciuna dintre aceste funcții. A doua sa obiecție a fost legată de prezidarea procesului de către senatorul democrat Patrick Leahy, nu de către președintele judecătorilor Curții Supreme, care arată că ”acesta nu este un proces al unui președinte, ci al unui cetățean privat”. Liderul majorității democraților, senatorul Chuck Schumer a numit teoria lui Paul de neconstituționalitate ”eronată clar, din orice unghi al analizei” și a punctat că una dintre hotărârile pe care le poate lua Senatul este să descalifice o persoană să mai dețină vreodată o funcție. Dacă singura putere a Senatului ar fi fost doar eliminarea președinților din funcție, Constituția nu ar fi inclus acea frază. Schumer a adus în discuție de asemenea acuzarea din 1876 a lui William Belknap și cum procedurile de acuzare au mers înainte atât în Cameră, cât și în Senat, în pofida faptului că Belknap a demisionat din funcție. A nu putea să organizeze un proces de acuzare al unor foști oficiali ”ar însemna o carte constituțională de ieșit liber din închisoare pentru orice președinte care comite infracțiuni”, a concluzionat acesta. Votul pentru blocarea moțiunii lui Paul a fost de 55 la 45, cu doar cinci republicani alăturându-se celor cincizeci de democrați. Sprijinul republican pentru moțiunea lui Paul lovește speranțele democraților de a-l condamna pe fostul președinte, întrucât votul de condamnare necesită două treimi din Senat, adică 67 de senatori. (Link)

Global

8. Senatul din Thailanda a votat luni pentru amendarea codului penal pentru a permite avorturile în sarcinile incipiente. Codul penal a criminalizat anterior femeile care aveau avorturi, fie efectuate de alții sau chiar de ele însele, cu penalități de până la trei ani închisoare și o amendă de 6000 baht. În orice caz, în februarie anul trecut, Curtea Constituțională a decis că legea penală violează Constituția și a acordat Parlamentului 360 de zile să amendeze codul și să îl pună în acord cu Constituția. Noul amendament, aprobat de Senatul thailandez cu 166 la 7 voturi, într-un vot prelungit până noaptea, va permite femeilor să aibă un avort până la 12 săptămâni în sarcină, dar a păstrat penalitățile cu până la șase luni închisoare și până la 10.000 baht amendă pentru avorturile după acest termen. Avorturile în sarcinile avansate ar putea fi permise dacă sunt certificate de un doctor ca fiind necesare medicale pentru viața mamei și dacă există un risc ridicat pentru un fetus anormal sau dacă sarcina este rezultatul violului. Grupurile de drepturi au salutat votul ca o măsură de progres, dar au spus că Thailanda mai are mult de avansat. Heather Barr de la Human Rights Watch a notat că ”atunci când guvernele restricționează avortul, femeile tot au avorturi – doar că ele au unele mult mai periculoase” și a cerut guvernului thailandez să dezincrimineze total toate avorturile. (Link)

9. Curtea Supremă a Indiei a suspendat controversata decizie a Înaltei Curți din Bombay, care a menținut că trebuie să existe ”contact piele la piele” pentru ca o ofensă să constituie atac sexual conform Legii de Protecție a Copiilor de Ofense Sexuale (POSCO). Menținerea a fost decisă de președintele instanței Sharad Bobde, după ce procurorul general KK Venugopal a transmis că decizia Înaltei Curți ”poate stabili un precedent periculos”. În subsidiar, procurorul general a primit permisiunea de a depune o petiție împotriva deciziei Înaltei Curți. La audierea cazului Satish Radge v. State of Maharashtra, în apel, judecătorul Pushpa Ganediwala, de la Înalta Curte Nagpur Bench, a menținut că trebuie să existe ”contact piele la piele cu intenție sexuală” pentru ca un act să fie considerat atac sexual în temeiul secțiunii 7 a POSCO. Conform deciziei lui Ganediwala, în timp ce acuzatul a atins-o pe victima de 12 ani prin hainele acesteia, ofensa nu constituie agresiune sexuală conform legii, dar constituie atingere adusă modestiei unei femei, conform secțiunii 354 din Codul Penal indian. În timp ce condamnarea în temeiul Codului Penal a fost menținută, acuzatul a fost achitat de toate infracțiunile și întemnițarea în temeiul legii de protecție a copiilor de agresiuni sexuale. Decizia înseamnă că în loc să fie confruntat cu 3-5 ani de închisoare sub legea POSCO, acuzatul va fi judecat pe Condul Penal, care stabilește închisoarea între 1 și 5 ani. Decizia lui Ganediwala stabilește un nou precedent, în sensul că doar atingerea, în timp ce există îmbrăcăminte, nu va fi considerată agresiune sexuală în conformitate cu legea de protecție a copiilor de ofense sexuale. Această lege a fost amendată în 2019 pentru a se asigura ”dezvoltarea fizică, emoțională, intelectuală și socială sănătoasă a copilului”. Decizia nu a fost bine primită de mulți activiști de drepturile omului și organizații. Rekka Sharma, Președinte a Comisiei Naționale a Femeilor și-a exprimat disprețul într-un tweet, în care spune: ”Această decizie nu numai că va avea un efect în cascadă asupra unor varii prevederi care implică securitatea și siguranța femeilor în general, dar va pune toate femeile în ridicol și a trivializat prevederile legale prevăzute de legislativ pentru securitatea și siguranța femeilor”. În timp ce ordinul Curții Supreme va oferi o relaxare provizorie, apeluri au fost depuse de Asociația Baroului Tânăr din India și de Comisia Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, în care se solicită Curții Supreme să infirme permanent decizia Înaltei Curții, despre care cred că este ”nejustificată”. (Link)

10. Audrey Azoulay, directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a cerut marți, 27 ianuarie, o investigație în uciderea jurnalistului etiopian Dawit Kebede. Kebede și prietenul său, Bereket Berhe, au fost găsiți împușcați mortal într-o mașină pe 19 ianuarie în Mekelle, capitala regiunii etiopiene Tigray. Kebede era un jurnalist al televiziunii regionale de stat din Tigray. Poliția se pare că l-a deținut pe Kebede pe 16 ianuarie și l-a interogat cu privire la acoperirea conflictului dintre trupele federale și Frontul de Eliberare al Poporului Tigray. ”Condamn uciderea lui Dawit Kebede. Cer autorităților să investigheze această crimă și să aducă atacatorii în fața justiției”, a declarat Azoulay. ”Impunitatea nu trebuie permisă pentru a încuraja pe cei care folosesc violența pentru a opri jurnaliștii din a-și face meseria”. Comisia pentru Protejarea Jurnaliștilor, o organizație independentă non-profit, a întărit declarația lui Azoulay, cerând de asemenea autorităților etiopiene să conducă o investigație pentru a ”determina dacă uciderea sa a fost motivată de munca sa și să îi oblige pe cei responsabili să răspundă”. (Link)

Ți-ar mai putea plăcea
O judecătoare din Brăila a motivat într-un mod halucinant o sentință prin care a dispus înlocuirea măsurii arestului preventive cu arestul la domiciliu – Cronica Juridică
Analiza juridică: Persoanele infectate care au refuzat internarea nu se fac vinovate de infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor – Cronica Juridică

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău