Defrișările pădurilor din Amazonul brazilian au atins cel mai înalt nivel anual din ultimii zece ani – Cronica de Mediu

1. ”Iulie este, de obicei, cea mai călduroasă lună din an, numai că iulie 2021 s-a evidențiat ca fiind cea mai călduroasă lună înregistrată din 1879 de când se țin evidențele. Este un nou semn al traseului tulburător pe care schimbările climatice au plasat planeta”, a declarat Rich Spinrad, șeful administrației. Temperatura la suprafața pământului și oceanelor a fost de 16,73 de grade Celsius, cu 0,93 de grade peste media secolului trecut. În emisfera nordică, temperatura a depășit cu 1,54 grade Celsius precedentul record stabilit în 2012. De altfel, în Asia, luna trecută a fost cea mai călduroasă lună de iulie înregistrată până acum, iar în Europa a fost a doua, după cea din 2018. ”În baza acestor statistici, este foarte probabil ca 2021 să se înscrie în topul celor mai călduroși zece ani”, arată administrația în raport. (noaa.gov)

2. Salvarea stratului de ozon a dat oamenilor o șansă în soluționarea crizei climatice. Substanțele chimice care distrug ozonul, utilizate odinioară în frigidere, ar fi adăugat extra 2,5C până la sfârșitul secolului dacă nu ar fi fost interzise, au descoperit cercetările. Modelele matematice aplicate schimbărilor climatice au demonstrat că protocolul de la Montreal din 1987 de reducere a clorofluorocarburilor (CFC) le-a oferit oamenilor șansa de a limita încălzirea globală la 1,5C, așa cum este stabilit în acordul de la Paris. (theguardian.com)

3. Prima livrare de „oțel verde” (produs fără utilizarea cărbunelui), are loc în Suedia. Compania suedeză Hybrit a declarat că livrează oțelul producătorului de camioane Volvo AB ca o primă tentativă înainte de producția comercială, programată pentru 2026. Volvo a declarat că va începe producția unui prototip de vehicule și componente din oțelul verde, în 2021.  Notă: Producția de oțel prin utilizarea cărbunelui reprezintă aproximativ 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. (theguardian.com)

4. Un nou motor cu hidrogen a fost dezvoltat la Köln, Germania, pentru a ajuta la accelerarea implementării sistemelor de acționare cu emisii reduse și zero. Dezvoltat de Deutz, motorul TCG 7.8 H2 a trecut deja testele inițiale pe bancul de testare și este programat să intre în producție completă în 2024. Programate să înceapă în 2022, testele de utilizare speră să demonstreze adecvarea motorului pentru utilizarea de zi cu zi. (h2-view.com)

5. Un nou studiu privind efectele asupra climei ale hidrogenului, cel mai abundent element din univers, stârnesc dubii cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră care sunt motorul încălzirii globale catastrofale. Marea problemă este că aproape tot hidrogenul este extras astăzi din gaze naturale într-un proces care necesită multă energie și emite mari cantități de dioxid de carbon. Producția în sine de gaze naturale eliberează în atmosferă metan, un gaz cu puternic efect de seră.  Și în vreme ce industria gazului natural propune și promovează hidrogenul „albastru” prin capturarea dioxidului de carbon, chiar și acel combustibil generează mai multe emisii pe parcursul procesului de fabricație decât simpla ardere a gazului natural, conform articolului publicat săptămâna trecută în revista „Energy Science & Engineering” de cercetători de la universitățile Cornell și Stanford.  (nytimes.com)

6. Un miliard de copii, adică aproape jumătate din cei 2,2 miliarde de copii din lume, trăiesc într-un risc extrem din cauza schimbărilor climatice și a poluarii, relevă un raport Unicef. Aproape fiecare copil din lume este supus cel puțin unuia dintre aceste riscuri, incluzând caniculă, inundații, furtuni, secetă sau poluare. Însă un miliard dintre copiii Planetei trăiesc cu trei sau patru astfel de riscuri simultan. (TheGuardian)

7. Defrișările pădurilor din Amazonul brazilian au atins cel mai înalt nivel anual din ultimii zece ani, arătă un nou raport. Între august 2020 și iulie 2021, pădurea tropicală a pierdut 10.476 de kilometri pătrați – o zonă de aproape șapte ori mai mare decât Londra și de 13 ori mai mare decât New York City. Comparativ cu anul precedent, creșterea este cu 57% mai mare. (TheGuardian)

8. Criza climatică a mărit de aproape zece ori riscul de inundații catastrofale, așa cum au fost cele din Belgia și Germania din iulie. Creșterea cu un grad a temperaturii globale a mărit cu 7% cantitatea de vapori din atmosferă, ceea ce, pentru centrul Europei înseamnă o cantitate de precipitații mai mare cu 20%. Lucrarea întărește concluziile raportului de referință al grupului interguvernamental privind schimbările climatice, realizat sub egida ONU și publicat în această lună, care stabilește “fără echivoc” că emisiile de gaze cu efect de seră din activitățile umane sunt principala cauză a înrăutățirii condițiilor meteorologice extreme. (Biziday.ro)

9. Fenomenul zero waste a apărut și în România, după modelul german. Magazinele tip zero waste își propun să nu lase aproape niciun deșeu în urma lor. Produsele vândute sunt, de regulă, cele folosite în viața de zi cu zi: alimente, produse de igienă și recipiente. Magazinele de acest tip pun accentul pe materialele folosite și pe procesul de producție al produselor de pe rafturile lor: cât mai eco-friendly, cu materiale bio, de cele mai multe ori de origine locală. Un alt avantaj subliniat de magazine este că nu folosesc recipiente poluatoare. Fie sunt reutilizabile, fie sunt compostabile, fie pur și simplu nu există. (g4media.ro)

10. Cu aproape două luni întârziere față de termenul limită până la care România trebuia să transpună Directiva UE antiplastic, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care interzice punerea pe piață a unor produse din plastic de unică folosință și impune reducerea etapizată în cazul altora. Stocurile existente în comerț vor putea fi vândute până la epuizarea lor, fără a fi introduse însă pe piață alte produse de acest fel. (Profit.ro)

Fotografia ediției – Cea mai puternică ploaie de când există măsurători ( 70 de ani ) a căzut pe vârful înzăpezit al Groenlandei, sporind temerile cu privire la cât de repede se încălzește stratul de gheață. Șapte miliarde de tone de ploaie au căzut peste Groenlanda într-o perioadă de trei zile. Luna trecută, pe 27 iulie, stratul de gheață din Groenlanda a pierdut suficientă gheață într-o singură zi cât pentru a acoperi Florida cu doi centimetri de apă.  (todayUKNews.com)

Ți-ar mai putea plăcea
Mai 2020 & 2016 sunt oficial cele mai fierbinți luni măsurate – Cronica de Mediu
Studiu Harvard: topirea gheții polare deformează fizic planeta – Cronica de Mediu

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău