Departamentul de Justiție al SUA a început o investigație a practicilor de angajare ale companiei SpaceX – Cronica Juridică

România

1. În cazul bebelușului care a murit după ce a fost înecat cu apă în timpul botezului său s-a deschis un dosar de ucidere din culpă și totodată o investigație a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Preotul Alexandru Mazarache a dobândit calitatea de suspect și s-a autosuspendat de la îndatoririle preoțești până la finalizarea anchetei. „Facem precizarea că persoana faţă de care se fac cercetări a dobândit calitatea de suspect, cercetările fiind efectuate sub aspectul comiterii infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută de articol 192, aliniat 1 din Codul Penal. Raportul de necropsie medico-legală urmează a fi înaintat la dosarul cauzei”, a declarat miercuri presei purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, Anca Panciuc, citată de corespondentul Agerpres la Suceava. (EuropaLibera)

Europa

2. Înalta Curte Regională din Frankfurt l-a condamnat pe Stephan Ernst, un extremist de extremă dreaptă, la închisoarea pe viață pentru uciderea politicianului german Walter Lübcke. Ernst l-a țintit pe Lübcke, după ce a ascultat discursul său din octombrie 2015 la o întâlnire a cetățenilor, în timpul căreia Lübcke a promovat acomodarea imigranților care doresc protecție și a spus: ”Merită să trăiești în țara noastră. Și trebuie să îi respecți valorile, iar cei care nu dețin aceste valori pot părăsi această țară oricând, dacă nu sunt de acord. Aceasta este libertatea oricărui german”. După participarea la această întâlnire, Ernst a rămas fixat pe Lübcke, ”pe care l-a privit ca un ”trădător”, din cauza atitudinii față de refugiați”. Pe 1 iunie 2019, Ernst l-a împușcat pe Lübcke de la o distanță mică, în timp ce acesta se afla pe terasa sa. Instanța a atribuit lungimea sentinței lui Ernst atitudinilor sale xenofobe și extremiste, precum și infracțiunilor sale anterioare. Stephan Ernst a fost un membru al scenei de extremă dreaptă din 1999 și a fost arestat în trecut pentru ”crime serioase în detrimentul migranților”. În ianuarie 2016, Ernst a fost acuzat de înjunghierea cu un cuțit în spate a unui solicitant de azil irakian, deși a fost achitat, din cauza dificultăților de a stabili probe DNA care să lege sângele de pe cuțitul lui Ernst de cel al victimei. Ernst credea că imigrarea musulmanilor va duce la război civil între imigranții musulmani și etnicii germani. Instanța s-a întemeiat pe declarația unui expert criminalist psihiatru, Dr. Leygraf, conform căreia Ernst posedă ”o tendință profund ancorată care îl face criminal din nou și din nou”, din cauza vederilor sale de extremă dreaptă. Curtea a ales să impună o sentință pe viață pentru a-l preveni pe Ernst de comiterea unor infracțiuni viitoare. Ernst ar putea face apel la Curtea Federală de Justiție. (Link)

3. Parlamentul ucrainean a adoptat o lege menită să accelereze aprobarea vaccinurilor COVID-19 în Ucraina. Legea interzice de asemenea folosirea vaccinurilor rusești. Legea stabilește o nouă procedură pentru aprobarea produselor medicinale în ”situații de urgență”. Legea stipulează totodată că medicația aprobată nu trebuie să fi fost dezvoltată de un ”stat agresor”, în consecință interzicând vaccinul rusesc Sputnik V. Refuzul Ucrainei de a folosi vaccinul rusesc vine în pofida estimării guvernului că va avea nevoie să cumpere 15 milioane de doze suplimentare din vaccinul COVID-19, în subsidiar cu cele pe care le așteaptă în schema globală COVAX. Deși Ucraina nu a aprobat încă niciun vaccin COVID-19, speră că noua lege va facilita începerea programului inoculării vaccinurilor, care ar trebui să înceapă în februarie. (Link)

SUA

4. Departamentul de Justiție al SUA a condamnat doi membri ai organizației Proud Boys pentru conspirație la obstrucționarea poliției și alte acuzații pentru actele conectate cu insurecția din 6 ianuarie din Capitoliul SUA. Proud Boys este o organizație de extremă dreapta naționalistă, auto-descrisă ”șoviniștii vestici”. Cei doi membri condamnați sunt Dominic Pezzola și William Pepe. Pezzola și Pepe au fost asociați cu Proud Boys pentru că fiecare deține veste tactice cu logo-ul Proud Boys și au fost anterior prezenți la adunări și proteste ale Proud Boys. Acuzațiile de conspirație împotriva lui Pezzola și Pepe sunt prima condamnare legată de revoltele din 6 ianuarie, care acuză că membrii Proud Boys au lucrat împreună în insurecția asupra Capitol. Pezzola și Pepe se pare că au scos baricadele metalice din fața Capitoliului, care erau plasate pentru a controla accesul în Capitoliu. În subsidiar acuzației de conspirație pentru a obstrucționa forțele de ordine, Pezzola și Pepe au fost de asemenea acuzați cu ”dezordine civilă, intrarea ilegală în clădiri sau locuri restricționate, comportament dezordonat și destabilizator în clădiri sau locuri restricționate”. Pezzola se pare că a distrus un scut de protecție al unui ofițer de poliție din Capitol și l-a folosit pentru a sparge o fereastră a clădirii. Rebelii pro-Trump au procedat la intrarea în clădire prin fereastra spartă. Cu privire la acest act, Pezzola este de asemenea acuzat de ”obstrucționarea unei proceduri oficiale, capete adiționale de acuzare privind dezordinea civilă și ajutarea și organizarea dezordinii civile, furtul proprietății personale a SUA, asaltul, rezistarea sau împiedicarea anumitor ofițeri, distrugerea proprietății guvernului și angajarea în violență fizică în clădiri sau locuri restricționate”. Biroul Procurorului pentru Districtul instanței din Columbia și Secția de Contraterorism și Securitate Națională a Departamentului de Justiție anchetează acest caz. FBI investighează cazul. Pezzola și Pepe vor trebuie să fie dovediți vinovați, dincolo de dubiul rezonabil. (Link)

5. Departamentul de Justiție al SUA a început o investigație a practicilor de angajare ale companiei lui Elon Musk SpaceX, după ce a primit o plângere de la un non-cetățean SUA, pentru discriminare. Non-cetățeanul pretinde că nu a fost angajat de SpaceX din cauza status-ului cetățeniei sale și a fost întrebat în mod repetat despre naționalitatea sa, în timpul interviului condus de SpaceX. El a depus o plângere pe temeiul secțiunii drepturilor migranților și angajaților a Departamentului de Justiție, din Legea Imigratiei și Naționalității, Cererea spune că prevederile anti-discriminare interzic discriminarea pe baza statutului cetățeniei sau originii naționale în angajarea, concedierea sau recrutarea sau recomandarea contra unei taxe. Prevederea interzice de asemenea ”practicile incorecte de documentare”, care apar când un angajat, ca parte a verificării eligibilității în procesul de angajare, solicită documente mai multe sau diferite decât cele cerute pentru a dovedi eligibilitatea de a lucra în SUA, sau respinge documentele unui angajat, care par a fi autentice, din cauza status-ului cetățeniei angajatului sau a originii naționale. Departamentul de Justiție a cerut instanței să emită un ordin care să oblige SpaceX să pună la dispoziție documentele cerute pentru investigație, pe care până acum nu le-a furnizat. (Link)

Global

6. Comisia Australiană pentru Competiție și Consumatori a anunțat că ia în considerare o decizie care ar lăsa utilizatorii de internet să decidă ce date personale pot împărtăși cu publicitarii companiile din Big Tech. Comisia a publicat raportul său interimar, în care listează Google ca principalul său adversar. Recentul raport este ultimul din lupta Australiei împotriva Google. ”Întrucât consumatorii își trăiesc mai mult din viețile lor online, publicitatea pe platformele digitale joacă un rol critic în piața publicității și în economia digitală mai largă”. Comisia a anunțat planul ei de a respinge procedurile de comportament ale Google de a achiziționa Fitbit în decembrie, care au ridicat îngrijorări legate de competiție. Comisia a luptat cu Google și în august cu privire la taxarea utilizatorilor pentru motorul său de căutare, în octombrie pentru prezentarea greșită a unei companii private ca agenție guvernamentală, iar în octombrie 2019 pentru inducerea în eroare a utilizatorilor privind colectarea și folosirea datelor lor de localizare. ”Există o lipsă reală de competiție, alegere și transparență în această industrie”, a declarat Rod Sims, președintele Comisiei. ”Aceste probleme adaugă la costul publicității pentru afaceri, ceea ce în ultimă instanță are impact asupra prețurilor plătite de consumatori”. (Link)

7. Filipine a depus un protest diplomatic, cauzat de o nouă lege chineză care autorizează garda sa de coastă să deschidă focul asupra unor vase străine și să distrugă structurile altor țări pe insulele pe care China le pretinde. Legea a fost adoptată recent de către forul legislativ suprem al Chinei, comisia permanentă a Congresului Național al Poporului. Articolul 1 al legii explică de ce legea este necesară pentru a asigura suveranitatea, securitatea și drepturile maritime ale Chinei. Conform articolului 22 al legii, garda de coastă poate folosi ”toate mijloacele necesare” pentru a stopa sau preveni atacurile din navele străine. De asemenea specifică situațiile în care diferite tipuri de arme pot fi folosite. Legea permite personalului gărzii de coastă să acosteze și inspecteze navele străine în apele pretinse de China. China consideră că aproape întreaga Marea Chinei de Sud, inclusiv apele din zona economică exclusivă ale Brunei, Malaezia, Filipine, Vietnam și Taiwan. Secretarul de stat al SUA Antony J. Blinken a reafirmat că puternica alianță SUA-Filipine este vitală pentru o regiune Indo-Pacific liberă și deschisă. El a subliniat că SUA respinge pretențiile maritime ale Chinei în Marea de Sud a Chinei, întrucât excede zonelor maritime pe care China își permite să le ceară conform dreptului internațional. Legea a intrat în vigoare pe 1 februarie 2021. (Link)

8. Oficialii din provincia indoneziană Aceh au bătut public doi bărbați pentru încălcarea legii islamice Sharia, având relații sexuale cu același sex. Patru alți oameni au fost de asemenea bătuți pentru o varietate de infracțiuni. Cei doi bărbați au primit fiecare câte 77 de lovituri. Dintre cei patru, doi au primit 40 de lovituri pentru consum de alcool, iar ceilalți doi 17 lovituri pentru adulter. Provincia conservatoare Aceh din Indonezia are un cod penal strict (Qanun Jinayat), care criminalizează adulterul, homosexualitatea, jocurile de noroc, alcoolul, exprimarea publică a afecțiunii în afara unei relații recunoscute legal. Homosexualitatea nu este ilegală nicăieri în Indonezia majoritar musulmană, dar Aceh a primit dreptul de a practica legea Sharia, ca parte a unui acord de pace cu guvernul indonezian în 2006, pentru a încheia războiul separatist care dura de decenii. Legea penală a intrat în vigoare în 2015. De atunci, sute de oameni au fost bătuți public. Autoritățile și vigilenții sunt cunoscuți pentru raidurile în spațiile private și în case, pentru a urmări convertiții, în mod special din comunitatea LGBT extrem de persecutată. Mai multe grupuri de drepturile omului au protestat pedepsele aspre numindu-le tortură publică. Human Rights Watch a spus că ”Guvernul indonezian a făcut angajamente de principiu pentru a proteja persoanele LGBT. Se pare însă că sloganul de ”unitate în diversitate” al președintelui Joko ”Jokowi” Widodo nu este în mod real extins pentru a proteja pe oricine, inclusiv pe cei doi oameni torturați”. Loviturile cu biciul sunt recunoscute ca tortură în diferite legi și convenții internaționale, deși provincia Aceh continuă să le folosească pentru a ținti comunitatea LGBT și minoritățile religioase. (Jurist)

9. Corporația Xiaomi a acționat în judecată Departamentul Apărării și al Trezoreriei SUA din cauza desemnării sale ca fiind o ”companie militară a comuniștilor chinezi”. Xiaomi a fost desemnată ca fiind o companie militară de către Departamentul Apărării pe 14 ianuarie, în temeiul legii de autorizare a apărării naționale din 1999. Sub ordinul executiv al fostului președinte Donald Trump, investitorii americani nu pot cumpăra sau investi în bunurile oricărei companii desemnate ca fiind companie militară a comuniștilor chinezi. Investitorii au timp până pe 14 ianuarie 2022 să se desprindă de aceste companii. Presupunerile legate de conexiunile militare au blocat electronicele și telecomunicațiile chinezești ani de zile. Huawei a fost inițial desemnată ca fiind o companie militară și s-a confruntat mult timp cu asocierea sa cu armata chineză. Fondatorul Huawei, Ren Zhengfei, a fost inginer în armata de eliberare a poporului. În orice caz, legăturile Xiaomi sunt mai puțin directe. Departamentul Apărării presupune că Xiaomi este conectat cu strategia de fuziune civilă a armatei Chinei. Xiaomi arată în plângerea sa că este controlată în principal de către cei doi cofondatori, Lei Jun și Bin Lin, care controlează peste 75% din puterea de vot în companie. Mai mult decât atât, trei dintre cei mai mari investitori ai Xiaomi sunt companii de investiții americane: BlackRock, Vanguard și State Street. Xiaomi dorește o decizie preliminară împotriva desemnării ca fiind o companie militară, pe temeiul că un ofițer al companiei este american, subiect al ordinului de dezinvestire, ceea ce l-ar face să piardă controlul guvernării corporației, în subsidiar pierderi de acces la piața de capital și afectări ale reputației Xiaomi. (Link)

10. Președintele Filipine Rodrigo Duterte a semnat o lege prin care extinde puterea Consiliului împotriva Spălării Banilor de a investiga și impune sancțiuni împotriva companiilor suspectate de finanțarea terorismului sau de ”proliferarea armelor de distrugere în masă”. Legea împotriva spălării banilor permite Consiliului să depună cereri pentru cercetarea și preluarea, precum și citarea companiilor cu legături în organizațiile teroriste. De asemenea le oferă puterea de a controla bunurile companiilor suspecte, dacă obțin un ordin din partea instanței și interzice oricărei instanțe, alta decât Curtea de Apel și Curtea Supremă de a acorda decizii cerute de companiile ale căror bunuri au fost înghețate pentru investigații. Legea extinde autoritatea Consiliului de a investiga tranzacțiile făcute de operatorii de casino online stabiliți în Filipine și brokerilor de imobiliare, dezvoltatori care au făcut tranzacții care au depășit 7.5 milioane de pesos filipinezi. (Link)

Ți-ar mai putea plăcea
Preşedintele Iohannis a promulgat Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului – Cronica Juridică
Filmarea unor persoane, fără acordul lor, cu camere video montate către domeniul public trebuie să respecte prevederile Regulamentului General de Protecție al Datelor – Cronica Juridică

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău