Dezvoltatorul bateriei aluminiu-ion susține că viteza de încărcare este de 60 de ori mai mare decât cea a bateriei litiu-ion – Cronica de Mediu

1. Mașinile electrice vor fi mai ieftin de produs decât vehiculele cu combustibil fosil până în 2027. Paritatea de preț între cele două tehnologii este văzută ca o etapă cheie în tranziția mondială de la arderea combustibililor fosili. Costul scăzut al producției de baterii pentru vehicule electrice, combinat cu liniile de producție dedicate în fabricile auto, le va face mai ieftin de cumpărat în următorii șase ani decât mașinile convenționale, chiar înainte de orice subvenții guvernamentale, a constatat BloombergNEF. (TheGuardian.com)

2. Dezvoltatorul bateriei aluminiu-ion susține că viteza de încărcare este de 60 de ori mai mare decât cea a bateriei litiu-ion. Sunt, de asemenea, mai sigure, nu mai pot provoca supraîncălzirea spontană, mai durabile și mai ușor de reciclat, datorită materialelor de bază stabile. GMG (compania dezvoltatoare) intenționează să aducă pe piață bateriile la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor, urmând sa producă și baterii cu aplicabilitate în domeniul auto la începutul anului 2024. (Forbes.com)

3. Japonezii de la Nippon Paper, producător de hârtie, propun o tehnologie bazată pe lemn pentru înlocuirea bateriilor cu litiu. Nanofibrele de celuloză, create în urma rafinării lemnului, până acesta ajunge să măsoare mai puțin de a suta parte dintr-un micron, ar putea fi folosite pentru crearea unor supercondensatoare mult mai performante și cu un impact climatic mult mai mic. (Bloomberg)

4. „Bateria” de ciment ar putea transforma clădirile și podurile în dispozitive gigantice de stocare a energiei. Împreună cu energia solară, această nouă tehnologie ar putea oferi iluminat pentru zgârie-nori și energie pentru diverse sisteme (răcire – printre alte necesități energetice). Ceea ce reprezintă un pas important pentru a reduce amprenta de carbon a viitoarelor infrastructuri. (Anthropocenemagazine.org)

5. Raport. Douăzeci de mari companii sunt responsabile pentru producerea a mai mult de jumătate din cantitatea de deșeuri din plastic din întreaga lume. Între acestea se află atât companii private, cât și de stat. În fruntea clasamentului se află ExxonMobil, responsabilă de 5,9 milioane de tone de deșeuri de unică folosință, conform studiului, fiind urmată de Dow (industria chimică) cu 5,5 milioane de tone și Sinopec, cu 5,3 milioane. Dintre cele 20 de companii, 11 sunt din Asia, patru din Europa, trei din America de Nord, două din America Latina și numai una din Orientul Mijlociu. Raportul întocmește și un top al statelor cu cele mai multe deșeuri pe cap de locuitor, condus de Australia, SUA, Coreea de Sud și Marea Britanie. (TheGuardian.com)

Bonus: Ce locuri de muncă în domeniul schimbărilor climatice vor fi la mare căutare? Creșterea proiectată în SUA legată de schimbările climatice (TheBulletin.org)

6. Agenția Spațială Europeană raportează că o bucată gigantică de gheață s-a rupt de calota Antarcticii, devenind cel mai mare ghețar plutitor din lume. Este de patru ori mai mare decât New Yorkul și de 20 de ori mai mare decât Bucureștiul. Botezat de către oamenii de știință cu codul A-76, noul aisberg a fost reperat în imaginile satelitare capturate de misiunea Copernicus Sentinel-1. Are o suprafață de 4.320 km pătrați, dar are o formă alungită, lungă de 175 km, pe o lățime de 25 km. Asta înseamnă că este de 20 de ori mai mare decât Bucureștiul, sau puțin mai mare decât Bucureștiul și întreg județul Dâmbovița, la un loc. În imaginea publicată de ESA, ghețarul este comparat cu insula spaniolă Mallorca. (Biziday.ro)

7. Un raport al Agenției Internaționale pentru Energie arată că din 2025 ar trebui interzisă comercializarea tuturor centralelor pe gaze, petrol, cărbune și lemn, iar din 2035 și comercializarea autoturismelor pe carburație. Demersul, necesar pentru a limita încălzirea planetei cu 1,5 grade Celsius, până la finalul secolului. Raportul propune autorităților statale 400 de măsuri, necesare pentru a atinge până în 2050 reducerea la zero a amprentei de carbon a activității umane pe drumul către net-zero, propuși de agenție într-un raport special. (Biziday.ro)

8. 35 de grade în Siberia în luna mai. „A fost mai cald la Cercul Arctic decât în oricare destinație de vacanță populară”. O hartă a temperaturilor înregistrate la nivel global în data de 19 mai indică faptul că zone din Rusia nordică și Finlanda au fost lovite de caniculă. Potrivit statisticilor furnizate de expertul în meteorologie Scott Duncan, a fost cu 20-24 de grade Celsius mai cald decât în mod obișnuit în zonele menționate. (Ziare.com)

9. Cantitatea de emisii de dioxid de carbon din China a crescut cu 9% în primul sfert al anului 2021, comparativ cu nivelul de dinainte de pandemia de coronavirus. China înregistrează o creștere industrială puternică prin care încearcă să recupereze pierderile cauzate de perioada în care țară a fost blocată de pandemie. (Reuters)

10. Prăbușirea stratului de gheață din vestul Antarcticii  are implicații mai mari decât au prezis inițial oamenii de știință. Conform estimărilor de până acum stratul de gheață din Antarctica de Vest conține suficientă gheață pentru a contribui la o creștere globală a nivelului mării cu 3,2 m. Acum, un nou studiu, a constatat că ar putea crește nivelul apei cu până la 30% mai mult din cauza unui proces geologic care nu fusese luat în calcul anterior. Noile dovezi atestă că mantaua stâncoasă este cu vâscozitate redusă, ceea ce înseamnă că va pierde teritoriu mai ușor. (Treehugger.com)

Ți-ar mai putea plăcea
Un val extrem de căldură afectează „seiful destinat sfârşitul lumii” din Arctica – Cronica de Mediu
De ce coronavirusul va accelera a patra revoluție industrială? – Cronica de Mediu

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău