Eclipsa totală de Soare din 12 august va fi vizibilă parțial din vestul României – Cronica Spațială

1. În 12 august va avea loc o eclipsă totală de Soare, iar aceasta va fi vizibilă parțial de pe teritoriul României, în special în extremitatea vestică a țării. Astfel, acoperirea maximă a Soarelui va fi de 34% în Carei, 33% în Oradea, 28% în Timișoara, 20% în Cluj-Napoca, 10% în Sibiu și 3% în Brașov. Eclipsa nu va fi vizibilă din București. În România, eclipsa va începe în jurul orei 20:20, va dura cel mult 26 de minute (Carei) și se va încheia cu numai câteva minute înainte de apusul Soarelui. (Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu)

2. În noaptea de 12 spre 13 august, în intervalul orar 01:00 – 10:00, se va înregistra maximul curentului de meteori Perseide, produși de resturile lăsate în urmă pe orbită de cometa periodică 109P/Swift-Tuttle. Particulele care formează meteorii Perseide intră în atmosfera Pământului cu o viteza de aproximativ 59 km/s și se aprind din cauza frecării cu aerul. În cazul în care cerul va fi senin, în perioada de maxim se vor putea observa pe cer 40-50 de meteori pe oră. (Astro-Info)

3. O rachetă Falcon 9 dezvoltată de compania aerospațială privată SpaceX s-a prăbușit pe Lună în 5 august în apropiere de Craterul Einstein. Agenția Spațială din Coreea de Sud a anunțat ulterior că a surprins imagini cu acest eveniment cu ajutorul sondei spațiale Korea Pathfinder Lunar Orbiter. De asemenea, Agenția Spațială Europeană a detectat ulterior sodiu și litiu sub formă de gaz la locul impactului. Cel mai probabil, sodiul provine de la solul lunar, în timp ce litiul ar putea proveni de la rachetă. Racheta a fost lansată în ianuarie 2025 pentru a trimite două landere pe Lună, însă nu a mai avut suficient combustibil pentru a reveni pe Pământ sau pentru a se îndrepta spre spațiul cosmic. (EarthSky)

4. Astronomii au observat pentru prima oară câteva mii de vârtejuri minuscule care se răsucesc pe suprafața Soarelui, care se produc ca urmare a unui fenomen fizic cunoscut sub numele de instabilitatea Kelvin-Helmholtz. Acest fenomen spune că, de fiecare dată când două fluide alunecă unul pe lângă celălalt la viteze diferite, frecarea dintre ele se transformă în modele spiralate. Este pentru prima oară când fenomenul este identificat pe Soare, iar descoperirea ar putea explica unele dintre cele mai violente comportamente ale Soarelui. (LiveScience)

5. Inginerii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) au oprit anumite instrumente non-esențiale de la bordul sondei spațiale Voyager 2 și le-au înlocuit cu alternative cu consum mai mic de energie electrică. În acest fel, durata misiunii Voyager 2 va fi prelungită cu cel puțin încă un an, întrucât inginerii nu vor mai fi nevoiți să oprească un instrument științific, operațiune planificată anterior pentru finalul anului 2026. Voyager 2 se află la aproximativ 21,4 miliarde de kilometri distanță de Pământ, iar cantitatea de energie electrică disponibilă pentru instrumente scade treptat. O tactică asemănătoare va fi adoptată în următoarele luni și pentru Voyager 1. (Jet Propulsion Laboratory)

6. Astronauții americani Anil Menon și Jessica Meir au efectuat o activitate extravehiculară pe Stația Spațială Internațională cu scopul de a pregăti unul dintre circuitele de alimentare cu energie electrică. Misiunea a fost necesară pentru instalarea viitoare a unor panouri fotovoltaice suplimentare care să mărească producția de energie electrică a stației. Activitatea a durat 6 ore și 27 de minute. (NASA)

7. Un studiu publicat în revista nature Geoscience arată că planeta Venus ar putea fi mult mai activă decât se credea până acum. Potrivit unor simulări computerizate, rifturile de pe Venus ar putea oferi indicii că planeta este în realitate activă pe baza formei acestora în absența eroziunilor realizate de râuri, ploi sau alte fenomene. Rifturile de pe Venus se extind pe distanțe de până la 10.000 de kilometri. (ZME Science)

8. Cercetătorii chinezi au identificat pe Marte o serie de cristale de gips care conțin în interior săruri cu o vechime de câteva sute de milioane de ani. Întrucât au fost identificate într-o regiune în care în trecut exista apă, descoperirea are potențialul de a ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine caracteristicile apei din trecutul planetei. Datele au fost obținute pe baza imaginilor realizate de roverul chinezesc Zhurong. (ZME Science)

9. Compania chineză Landspace va încerca pentru a doua oară să recupereze prima treaptă a noii rachete Zhuque-3, în cadrul unei lansări care a fost programată pentru 10 august. Prima încercare a avut loc în decembrie 2025, atunci când prima treapta a explodat în timp ce revenea spre Pământ. Racheta Zhuque-3 are o înălțime de 66 de metri și este asemănătoare cu racheta Falcon 9 a celor de la SpaceX. (Space)

10. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California arată că este posibil ca trei dintre sateliții planetei Neptun să se fi format din rămășițele unor corpuri cerești de gheață care au fost distruse de cel mai mare satelit al lui Neptun, Triton. Dacă va fi confirmată, această ipoteză ar ajuta cercetătorii să aibă contact direct cu gheața care a condus la formarea acelor sateliți. Triton este de departe cel mai mare dintre cei 16 sateliți ai planetei: 99% din masa sateliților lui Neptun aparține lui Triton. (Space)