Ghețarii de pe Marte conțin gheață pură în proporție de 80% – Cronica Spațială

1. Cercetătorii au descoperit că ghețarii de pe planeta Marte conțin gheață pură în proporție de 80%, în contextul în care anterior se considera că sunt alcătuiți preponderent din roci, iar gheața este prezentă doar la suprafață. În plus, noul studiu arată că ghețarii sunt similari din punct de vedere fizic pe tot cuprinsul planetei, ceea ce sugerează existența unui proces comun de formare. Datele care stau la baza studiului provin de la sonda spațială Mars Reconnaissance Orbiter. (EarthSky)

2. Observațiile realizate cu telescoapele Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) din Chile au scos în evidență prezența unor semnături de compuși organici complecși precum glicolul etilen și glicolonitrilul în sistemul tânăr V883 Orionis. Astfel de compuși complecși sunt potențiali precursori pentru zaharuri și aminoacizi, iar prezența într-un sistem tânăr sugerează faptul că aceștia se pot forma și înainte de formarea planetelor din discuri de acreție. Anterior, cercetătorii considerau că astfel de compuși complecși se produc doar după formarea planetelor. Cu alte cuvinte, condițiile pentru formarea unor procese biologice ar putea fi mult mai răspândite în spațiul cosmic. (Max Planck Institute)

3. Un studiu realizat de o echipă de cercetători chinezi a scos în evidență că, în urma cutremurelor de pe Marte, bucăți de roci bogate în cuarț pot intra în contact cu apa existentă în subteran, reacție în urma căreia se produce hidrogen și oxidanți. Pe pământ, astfel de reacții permit crearea unor condiții prielnice de viață pentru microbi, inclusiv departe de lumina Soarelui. (ZME Science)

4. Compania japoneză Astroscale a obținut un patent pentru o nouă tehnică de recuperare a deșeurilor spațiale de mari dimensiuni. Compania propune lansarea unei navete spațiale care să „captureze” sateliți defuncți sau trepte de rachete și să le transfere către un modul de service prezent de asemenea pe orbită. Ulterior, deșeurile ar urma să fie deorbitate și direcționate spre Pământ în zone nelocuite. (Space)

5. Un studiu realizat de New York University din Abu Dhabi sugerează că razele cosmice ar putea fi o sursă de energie pentru viață pe sateliții naturali acoperiți de gheață. Cercetătorii susțin că este posibilă existența unor „zone locuibile radiolitice” pe astfel de lumi, care în mod obișnuit nu îndeplinesc condițiile pentru a suporta forme de viață. (Space)

6. Roverul Perseverance de pe planeta Marte a realizat una dintre cele mai clare imagini panoramice de până acum, în special datorită condițiilor meteo favorabile. Panorama a fost realizată dintr-un mozaic de 96 de imagini realizate într-un loc cunoscut științific drept Falbreen, la granița dintre două unități geologice, și include dealuri situate la o distanță de circa 65 de kilometri de rover. (Jet Propulsion Laboratory)

7. Amazon a anunțat semnarea primului contract pentru serviciul de internet prin satelit Project Kuiper, un concurent direct pentru Starlink. Cel târziu la jumătatea anului 2026, compania va furniza internet prin satelit pentru o regiune rurală din Australia unde există 300.000 de potențiali clienți. În prezent, Project Kuiper are doar 78 de sateliți pe orbita Pământului, comparativ cu cei peste 8.000 ai serviciului Starlink. (The Verge)

8. NASA a testat cu succes funcționarea radarului de pe sonda spațială Europa Clipper. Testul a avut loc într-un moment în care sonda spațială se afla în apropierea planetei Marte, iar cercetătorii au trimis și apoi au recepționat date din regiunea ecuatorială a planetei. Radarul nu a putut fi testat pe Pământ înainte de lansarea sondei, a cărei destinație finală este Europa, unul dintre sateliții naturali ai planetei Jupiter. (Jet Propulsion Laboratory)

9. NASA a confirmat oficial încheierea misiunii Lunar Trailblazer. Satelitul a fost lansat în 26 februarie, însă cercetătorii au pierdut orice contact cu acesta a doua zi, iar ulterior nu au reușit să restabilească comunicațiile. Satelitul ar fi trebuit să realizeze hărți de înaltă rezoluție cu locurile în care se află apă la suprafața Lunii. (Jet Propulsion Laboratory)

10. Agenția Spațială Europeană a retestat și certificat parașutele care vor fi utilizate de viitorul rover Rosalind Franklin pentru a ajunge în siguranță pe suprafața planetei Marte în cadrul misiunii ExoMars. În prezent, ExoMars este planificată pentru anul 2028, însă proiectul este realizat în parteneriat cu NASA, iar agenția spațială americană ar putea renunța la finanțare din cauza bugetului redus primit în acest an. (European Space Flight)