Microorganismele pot călători de pe o planetă pe alta prin intermediul asteroizilor – Cronica Spațială

1. Inginerii NASA au identificat cauza pentru care heliul nu a ajuns corespunzător în treapta superioară a rachetei Space Launch System (SLS) în timpul testelor care au avut loc săptămâna trecută înainte de lansarea misiunii Artemis II. Astfel, o garnitură din cuplajul de deconectare rapidă dintre cele două trepte ale rachetei a blocat transferul heliului din sistemele de la sol către rachetă. Inginerii au decuplat sistemul, l-au reasamblat și ulterior au testat transferul de heliu la un debit redus, care de data aceasta a decurs corespunzător. Cu problema rezolvată, NASA va anunța în perioada următoare când va trimite racheta pe rampa de lansare și în ce zi din luna aprilie va lansa misiunea Artemis II, în cadrul căreia patru astronauți vor da un ocol Lunii fără să aselenizeze. (NASA)

2. NASA a publicat meniul alimentar pe care îl vor avea la dispoziție cei patru astronauți care vor călători timp de 10 zile pentru a da un ocol Lunii în cadrul misiunii Artemis II. Astfel, fiecare astronaut va primi două băuturi aromate pe zi, inclusiv cafea, ceai verde sau limonadă. Pentru mâncare, NASA a optat pentru produse deshidrate sau ambalate special cum ar fi tortilla, lipie din grâu, quiche cu legume, cârnați, couscous cu nuci, salată de mango, broccoli gratinat, fasole verde picantă, macaroane cu brânză, dovleac sau conopidă. Ca desert, astronauții vor putea opta pentru ciocolată, biscuiți, migdale glazurate cu zahăr, cobbler sau budincă. (NASA)

3. Cercetătorii au analizat un sistem stelar mai puțin obișnuit situat la 130 de ani-lumină distanță de Pământ. Sistemul este format dintr-o stea numită HR 8799 și trei gigante gazoase de 5 până la de 10 ori mai masive decât Jupiter, situate la distanțe de 15 până la 70 de ori mai mari de stea decât distanța dintre Pâmânt și Soare. Cercetătorii au folosit telescopul spațial James Webb și au detectat sulf în atmosferele a două dintre cele trei planete. Sulful este un element care se găsește aproape întotdeauna în discurile planetelor în curs de formare, iar astronomii au tras concluzia că cele trei gigante gazoase s-au format într-un mod similar cu Jupiter, în ciuda faptului că acest lucru este greu de crezut prin prisma distanțelor foarte mari față de steaua HR 8799. (Science Alert)

4. Astronomii au folosit telescopul spațial James Webb pentru a obține imagini spectaculoase cu nebuloasa PMR 1 situată la aproximativ 5.000 de ani-lumină distanță de Pământ, în constelația Vela. Imaginile surprinse de telescop arată o stea aflată în ultimele faze ale „vieții” în care rămâne fără combustibil și generează nori de praf și gaze, iar forma acesteia seamănă cu un creier „electrificat” în interiorul unui craniu semitransparent. (Scientific American)

5. Organizația Romanian Space Initiative (ROSPIN) care își propune să dezvolte ecosistemul spațial românesc va organiza în 4 aprilie la Cluj-Napoca evenimentul FAST Expo (Future of Air and Space Technology Expo). Evenimentul va avea loc în Parcul Feroviarilor, este dedicat publicului larg, iar vizitatorii vor putea să facă observații astronomice și să participe la demonstrații de robotică, informatică, inginerie sau Inteligență Artificială. La standuri vor exista echipe de robotică, startup-uri, companii și diverse inițiative educaționale. (ROSPIN)

6. Observatorul Vera C. Rubin din Chile, aflat în prezent în ultimele faze de testare, a transmis astronomilor în 24 februarie peste 800.000 de alerte cu privire la identificarea de asteroizi, supernove și alte obiecte cosmice. Sistemul de notificări a fost dezvoltat de Universitatea din Washington și ar putea produce până la 7 milioane de alerte pe noapte pentru a ajuta astronomii să identifice mai ușor diverse evenimente cosmice, în loc ca acestea să fie identificate manual. (Astronomy)

7. Un studiu publicat în PNAS Nexus arată că rămășițele de rocă ce sunt expulzate în spațiu în urma impactului unui asteroid cu o planetă pot conține microorganisme dezvoltate pe planeta respectivă, iar acestea au abilitatea de a supraviețui în ciuda presiunilor ridicate și de a ajunge inclusiv pe alte planete. Studiul deschide o nouă perspectivă inclusiv cu privire la originea vieții pe Pământ. Până acum, una dintre ipoteze era că viața a apărut pe Pământ în urma impactului cu un asteroid pe care trăiau microorganisme, fără a lua însă în calcul un posibil transfer de microorganisme de pe o planetă pe alta prin intermediul unui asteroid. (Futurity)

8. NASA a recalculat traiectoria asteroidului 2024 YR4, despre care se spunea că are 4,3% șanse să lovească Luna în anul 2032. Noile calcule realizate cu telescopul spațial James Webb arată că asteroidul va trece la o distanță de aproximativ 21.200 kilometri de Lună în data de 22 decembrie 2032. (NASA)

9. Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat că a pierdut contactul cu sonda Proba-3 Coronagraph de pe orbita Pământului după ce aceasta a înregistrat o defecțiune tehnică și nu s-a mai putut orienta corespunzător pentru a încărca panourile solare cu energie electrică. Sonda a fost lansată pe orbită împreună cu sonda Proba-3 Occulter, care va fi utilizată acum pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat. (Agenția Spațială Europeană)

10. Agenția Spațială Europeană a publicat o serie de imagini cu craterul Trouvelot de pe planeta Marte, care se află în Arabia Terra, una dintre cele mai vechi regiuni ale planetei cu o vechime de peste 3,7 miliarde de ani. Craterul are o lățime de 130 de kilometri, iar în interiorul acestuia există mai multe cratere mai mici, o dovadă a trecutului geologic în care planeta a fost lovită frecvent de asteroizi. (Space)