Organizația Mondială a Sănătății a emis un nou set de reguli specific orientate pentru copii – Cronica de Sanatate
COVID-19
1. Organizația Mondială a Sănătății a emis un nou set de reguli specific orientate pentru copii, cu recomandarea ca protocoalele pentru purtarea măștilor să fie mai relaxate pentru copiii mici. Noile reguli vin după un studiu al cercetătorilor de la Spitalul General Massachusetts, care au descoperit că copiii infectați cu COVID-19 au niveluri mai mari de virus în nas și gât comparativ cu adulți, deși au simptome mai puțin severe sau deloc. Studiul sugerează că copiii pot fi ”răspânditori tăcuți” ai virusului, întrucât emit mai mult virus decât adulții infectați. ”Ceea ce înțelegem acum despre transmiterea la copii este încă limitat” a declarat Maria van Kerkhove, care coordonează echipa tehnică a OMS. Conform noilor reguli, copiilor sub 5 ani nu ar trebui să li se ceară să poarte măști, însă există un risc pentru grupa de vârstă între 6 și 11 ani, care ar trebui să poarte măști, dacă au supraveghere adultă adecvată și dacă interacționează cu cei vulnerabili la COVID-19, cu vârsta peste 65 de ani. Copiii cu vârsta peste 12 ani ar trebui să poarte măști în aceleași condiții ca adulții. (Link)
2. Oamenii de știință au concluzionat că noul coronavirus se transmite și prin aerosoli, nu doar prin picături de salivă și fomite (suprafețe infectate). Transmisia prin ”aerosoli” este similară celei prin picături, cu excepția faptului că particulele de fluid sunt atât de mici încât pot rămâne în aer de la minute la ore. Aerosolii mai mici de 50 de microni pot pluti în aer suficient de mult timp pentru a putea fi inhalați. SARS-CoV-2 are doar 0.1 microni în diametru, ceea ce înseamnă că există spațiu pentru suficienți viruși în aerosoli. Unii cercetători cred că s-a făcut aceeași eroare cu transmiterea COVID-19 ca și în cazul tuberculozei, care se transmite doar prin aerosoli. (Time)
3. O nouă cercetare a descoperit că modificările în răspunsurile celulelor T imune la noul coronavirus durează luni de zile, chiar și în cazul cazurilor mai puțin grave de COVID-19. Descoperirea sugerează că celulele T pot asigura chiar și celor care au simptome reduse sau chiar și asimptomaticilor imunitate durabilă împotriva unei infectări viitoare, chiar dacă sângele lor nu conține deloc anticorpi neutralizatori. (Link)
4. Un studiu recent pe șoareci a concluzionat că un nou vaccin nazal previne infectarea cu SARS-CoV-2. Oamenii de știință plănuiesc acum să testeze vaccinul în experimente clinice. (Link)
Sănătate mintală
5. Milioane de oameni pe glob au suferit de stres mental intensificat sau nou, ca urmare a pandemiei COVID-19, ceea ce indică că este momentul unor investiții redublate într-una dintre cele mai neglijate arii de sănătate publică. Acesta a fost mesajul principal al unui statement comun al Organizației Mondiale a Sănătății, împreună cu mai mulți parteneri ONG-uri, pentru a crește investițiile în tratamente și prevenire în sănătatea mintală, care în acest moment reprezintă abia 2% din bugetele naționale de sănătate. OMS, împreună cu Federația Mondiașă pentru Sănătate Mintală și partenerii lor, Uniți pentru Sănătate Mintală Globală, au emis un apel într-un comunicat de presă ce preîntâmpină ziua mondială a sănătății mintale, care se serbează pe 10 octombrie. OMS a remarcat că ajutorul internațional pentru condiții de sănătate mintală în țările cu venituri mici și medii nu a trecut niciodată 1% din asistența de dezvoltare pentru sănătate. ”Sănătatea mintală era déjà o problemă de sănătate neglijată înainte de COVID-19. Global, un miliard de oameni trăiesc cu o boală mintală, 3 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza excesului de alcool, iar o persoană moare la fiecare 40 de secunde prin sinucidere”, a spus Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus într-o conferința de presă. ”Déjà vedem consecințele pandemiei COVID-19 asupra stării de sănătate mintală a oamenilor și acesta este doar începutul. Dacă nu facem angajamente serioase să creștem investițiile în sănătate mintală acum, consecințele de sănătate, sociale și economice vor fi profunde” a mai precizat acesta. (Link)
Sănătatea copiilor și tinerilor
6. Cercetătorii de la McMaster University au descoperit potențialul de a face cancerul creierului la copii să răspundă mai bine la tratament. Medulloblastoma (MB) este cea mai comună formă de tumoare malignă pe creier la copii și a fost recent categorizată în patru subtipologii moleculare. Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Communications și arată că a identificat un compus molecular mic care poate activa coridorul Wnt în subtipuri non-Wnt de medulloblastomă, făcând aceste forme agresive de cancer mai sensibile la terapii. Cercetarea a descoperit de asemenea că coridorul Wnt, care era considerat istoric ca promotor al cancerului, funcționează ca un inhibitor al cancerului în anumite contexte. (Link)
7. Copiii care cresc în zone cu prea puțină vegetație riscă să piardă câteva puncte din coeficientul de inteligență (IQ). O echipă de cercetători afiliată cu mai multe instituții din Belgia nu a găsit însă probe pentru a explica de ce vegetația poate influența nivelul de inteligență al unui copil, dar sugerează că este posibil ca vegetația să influențeze reducerea stresului și mai multă activitate socială. Aceștia au notat că alte studii au arătat faptul că locuitul în zone cu puțină vegetație pot avea un impact negativ asupra abilităților cognitive. (Link)
Descoperiri științifice/Boli/Terapii
8. Prin detectarea unor diferențe subtile în modul în care cei afectați de Alzheimer folosesc limbajul, cercetătorii de la Stevens Institute for Techology au dezvoltat un algoritm care promite să diagnosticheze cu acuratețe boala, fără a fi nevoie de scanări scumpe sau testări în persoană. Software-ul nu doar că poate diagnostica Alzheimer, la un cost neglijabil, cu peste 95% acuratețe, dar este capabil să își explice concluziile, ceea ce le permite medicilor să verifice acuratețea diagnosticului. (Link)
9. Comisia Pentru Eradicarea Polio din Africa a declarat oficial că regiunea africană a Organizației Mondiale a Sănătății este eradicată de poliovirusul sălbatic, ceea ce marchează eliminarea celui de-al doilea virus de pe continent, după pojar acum 40 de ani. In ultimii patru ani nu s-a mai raportat niciun caz de poliovirus sălbatic. Regiunea are 47 de state, în care s-au făcut vizite de verificare și documentare. (Link)
Educație
10. De ce visăm și ce rol au anumite vise? Mai mulți autori ai unor studii recent au agreat că unele vise traumatice au o funcție de recuperare, de exemplu principalul aspect al viselor traumatice este de a comunicate o experiență pe care visătorul o are în vis, dar pe care nu o înțelege, însă care îl poate ajuta să reconstruiască și să accepte o traumă trecută. (Link)
