Preşedintele Iohannis a promulgat Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului – Cronica Juridică

România

1. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului, informează Administraţia Prezidenţială. Camera Deputaţilor a adoptat pe 15 decembrie 2020 proiectul de lege iniţiat de către deputatul minorităţilor naţionale de la Partida Romilor „Pro-Europa” Daniel Vasile şi deputatul PSD Petre-Florin Manole privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului. Actul normativ prevede pedepse cu închisoarea de la una la la 5 ani dacă sunt distribuite materiale antiţigăneşti şi închisoare între 3 şi 10 ani plus interzicerea unor drepturi pentru iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănesc ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup. (News.ro)

2. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că instanțele românești au încălcat art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care se referă la libertatea de exprimare, prin condamnarea unui jurnalist la plata unor daune morale către alt jurnalist, în urma unei acțiuni în pretenții. Un jurnalist român din Bacău, Gheorghe-Florin Popescu, s-a adresat CEDO, întrucât a fost condamnat la plata unor daune morale în sumă de 5000 lei, pentru publicarea pe blogul său a unei serii de articole critice la adresa altui jurnalist, redactor-șef al unei publicații din grupul media ”Deșteptarea”, care l-a dat în judecată. În unele dintre articolele publicate pe blogul său în lunile iulie și august, Popescu l-a descris pe jurnalistul L.B., fără probe, ca fiind responsabil pentru o crimă urmată de sinucidere, iar în altele i-a afectat reputația. În instanțele superioare lui Popescu i s-a respins recursul ca neîntemeiat, pentru că acuzațiile sale față de L.B. exced libertății de exprimare și sunt lipsite de probe factuale. CEDO a decis însă că instanțele românești nu au oferit motive relevante și suficiente pentru a justifica interferența în dreptul la libertatea de exprimare, iar standardele folosite de instanțele interne nu au fost compatibile cu principiile art. 10 din Convenție, și anume contribuția la o dezbatere de interes public, notorietatea persoanei reclamate, conținutul, forma și consecințele articolelor publicate. De asemenea, instanțele din România nu și-au fundamentat deciziile pe o evaluare acceptabilă a faptelor relevante. Prin urmare, interferența în dreptul la libertatea de exprimare a reclamantului G.F. Popescu nu a fost ”necesară într-o societate democratică” și a existat astfel o încălcare a art. 10 din Convenție. (Link)

 Europa

3. Guvernul britanic a anunțat că dorește revizuirea Legii Sănătății Mintale din 1983, pentru a oferi pacienților mai mult control asupra tratamentului lor. Reformele sunt întemeiate pe o recenzie independentă din 2017, care s-a uitat la numărul în creștere al persoanelor deținute pe temeiul acestei legi, precum și la numărul disproporționat de negri, asiatici și grupuri etnice minoritare. Legea Sănătății Mintale reglementează situațiile în care o persoană ar putea fi deținută într-un spital și tratată împotriva voinței lor pentru o condiție de sănătate mintală. Prin urmare, cartea albă a guvernului este împărțită în trei secțiuni. Prima parte discută reformele legislative, în timp ce a doua parte încearcă să reformeze politica și practica de îmbunătățire a experienței pacientului. Ultima parte acoperă răspunsul guvernului la revizuirea independentă a Legii Sănătății Mintale. Noile reforme plasează autonomia pacientului în centrul legii. Prin urmare, reformele doresc să introducă ”documentele de alegere avansată”, care ar permite pacienților să își stabilească în avans îngrijirea și tratamentul pe care îl preferă și/sau tratamentele pe care doresc să le refuze. Aceste documente vor fi luate în considerare doar dacă pacientul este ulterior prea bolnav pentru a putea face aceste alegeri singur. Reformele asigură de asemenea că pacientul are suficient de spus în privința celor implicați în îngrijirea lor, prin introducerea rolului de persoană nominalizată, ei vor putea să numească o persoană la data deținerii sau în documentul de alegere în avans. Propunerea stabilește că autismul și dizabilitățile de învățare sunt condiții pe viață și prin urmare nu sunt considerate boli de sănătate mintală pentru scopurile avute în vedere în lege. În orice caz, persoanele cu o dizabilitate de învățare sau autism pot fi deținute pe temeiul legii pentru o boală mintală secundară. Guvernul este de asemenea determinat să facă schimbări semnificative în sistemul de justiție penală, prin încheierea ”practicii expirate” de folosire a celulelor de închisoare ca ”locuri de siguranță”. În schimb, oamenii care experimentează o criză de sănătate mintală vor fi duși într-o facilitate de îngrijire medicală. Lordul cancelar și secretarul pentru justiție Robert Buckland a spus că ”închisorile ar trebui să fie locuri unde infractorii sunt pedepsiți și reabilitați, nu un loc de deținere pentru oameni a căror primă problemă este sănătatea lor mintală”. (Link)

4. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunțat joi, 14 ianuarie, că va audia cazul Ucrainei, care acuză violări de drepturile omului ale Rusiei în Peninsula Crimeea (Link). Peninsula Crimeea a fost anexată de Rusia în 2014. La puțin timp, forțele ruse au preluat controlul peninsulei, Rusia a organizat un referendum în care Crimeea, care are o majoritate vorbitoare de limba rusă, a votat să se alăture Rusiei. Rezultatele acestui referendum au fost considerate ilegale de Ucraina și de Occident. În subsidiar ilegalității anexării, violările de drepturile omului în peninsulă au fost cauza unor preocupări serioase. Au existat rapoarte privind violări ale drepturile omului în 12 situații, inclusiv detenții arbitrare, dispariții forțate și țintirea tătarilor din Crimeea. Problema a fost adusă de Ucraina pentru judecarea de către CEDO, care a agreat să primească cazul. În privința jurisdicției, CEDO a concluzionat că are competența să examineze cererea. În privința admisibilității, cele douăsprezece violări ale drepturile omului invocate de guvernul ucrainean au fost găsite admisibile (Link) . Va urma decizia în dosar. (Link)

5. Organizația de drepturile omului Helsinki Committee Ungaria a raportat recent că Frontex, Agenția Europeană de Pază a Coastei și Granițelor, a ignorat violările drepturile omului la granițele Schengen ale Ungariei. Raportul a aflat că Frontex a ignorat violările pentru patru ani. Mai mult decât atât, a descoperit că Frontex a rămas ulterior în Ungaria, după ce Curtea Justiție a Uniunii Europene (ECJ) a decis în decembrie că Ungaria a încălcat dreptul european prin eșecul de a permite accesul total la protecția internațională oferită în dreptul european pentru solicitanții de azil și migranți. Helsinki Committee a declarat că au primit rapoarte în 2016 privind violența de la granița Ungariei și au scris Frontex cerând investigarea și prevenirea violenței. Directorul executiv al Frontex Fabrice Leggeri a răspuns că nu a primit ”acuzații de violare a drepturilor fundamentale de către ofițerii trimiși de Frontex în Ungaria” și dacă astfel de acuzații au fost primite, ar fi urmat acțiune imediată, dacă aserțiunile ar fi fost ”substanțiale”. Frontex a vizitat Ungaria pentru a investiga aceste situații, în care ofițerul de drepturi fundamentale a recomandat suspendarea activităților din Ungaria. În orice caz, Leggeri nu a luat nicio decizie. De la decizia ECJ din decembrie, Helsinki Committee Ungaria a anunțat că 2000 de migranți și solicitanți de azil au fost împinși în afara Ungariei, în timp ce Frontex era încă prezent acolo. Curtea a descoperit că mecanismele de conformitate cu drepturile omului ale Frontex sunt ”ineficiente” și a recomandat publicarea mai frecventă a rapoartelor de monitorizare de către ofițerul de drepturi fundamentale al Frontex, precum și modificarea mecanismului de plângeri al Frontex. De asemenea a cerut Parlamentului European să stabilească o comisie ”pentru evaluarea respectării drepturilor fundamentale de către Agenție”. (Link)

SUA

6. Departamentul de Justiție al SUA și Biroul Federal de Investigații continuă să facă arestări și dosare penale în legătură cu evenimentele din 6 ianuarie, când clădirea Capitoliului a fost asaltată de susținătorii președintelui Donald Trump. Procurorul general în funcție Jeffrey Rosen a participat la un anunț al FBI și al Centrului de Operațiuni, unde a fost pus la curent despre atac, precum și despre pregătirile de securitate pentru inaugurarea prezidențială din această săptămână. Departamentul de Justiție a lansat o pagină web specială unde listează toți pârâții acuzați acum de infracțiuni comise la Capitol. Din aproximativ 80 de cazuri, 51 dintre acestea au fost adăugate recent și au fost făcute 34 de arestări. Site-ul notează că, deși pârâții vor apărea înaintea instanței sau a judecătorului din statul unde au fost arestat, cazurile vor fi investigate de procurorul districtului Columbia. FBI continuă să ceară informații de la public despre atacul din 6 ianuarie, cu aproximativ 140.000 de date digitale primite, multe de la prieteni, colegi de muncă său cunoștințe ale celor presupuși că s-au implicat în atac. (Link)

Bonus: Un oficial al Departamentului de Justiție al SUA a declarat vineri, 15 ianuarie, că la acest moment nu există probe directe ale eforturilor de a captura sau asasina membri ai Congresului în atacurile din 6 ianuarie asupra Capitolului. ”Nu avem nicio probă directă privind echipe de ucidere capturare”, a spus Michael Sherwin, procurorul SUA pentru Districtul Columbia, într-o conferință de presă cu reporterii. (Reuters)

7. Administrația Trump l-a executat pe Corey Johnson prin injecție letală. Johnson era condamnat pentru o serie de șapte crime comise în 1992 și a devenit al doisprezecelea deținut federal executat din iulie. Avocații acestuia au argumentat că nu ar trebui executat pe temeiul legii pedepsei cu moartea, pentru că suferă de o dizabilitate intelectuală rezultată dintr-un IQ scăzut și abuz din copilărie. Ei au argumentat de asemenea că Johnson ar putea încerca recondamnarea sa sub o altă lege, însă Curtea de Apel i-a respins cererea, iar Curtea Supremă la fel. Johnson avea COVID-19, iar avocații au citat mărturii medicale în sprijinul pretenției că, atât timp cât plămânii prizonierului nu sunt încă pe deplin recuperați după virus, executarea sa va rezulta într-un edem pulmonar, pe care experții medicali l-au numit ca având ”cele mai puternice, intense senzații cunoscute omului”, prin producerea unor senzații similare waterboarding-ului ”ceea ce este …o formă de tortură”. Curtea Supremă a respins din nou cererea. Johnson a comis crimele în Richmond, Virginia, în legătură cu operațiunile sale de trafic de droguri, care au inclus preluarea unor cantități mari de cocaină. Crimele sale au inclus împușcarea unui dealer de droguri rival cu o armă semiautomată, uciderea unei femei care nu a putut să plătească pentru cocaină crack și uciderea unui bărbat pe care l-a suspectat că lucrează cu poliția. În ultima sa declarație, Johnson și-a exprimat regretul pentru acțiunile sale. ”Vreau să spun că îmi pare rău pentru crimele mele. Vreau să spun acest lucru familiilor celor afectați de acțiunile mele și doresc ca numele victimelor să fie amintite…aș fi spus că îmi pare rău mai devreme, dar nu am știut cum. Sper că vă veți găsi pacea”. Conform Biroului Federal al Închisorilor, Johnson a fost pronunțat mort la 11.34 p.m la o facilitate federală din Indiana. Acesta avea 52 de ani și ar putea fi ultima execuție federală pentru o vreme, având în vedere planul președintelui ales Joe Biden de a elimina pedeapsa cu moartea. (Link)

Global

8. Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați Fillippo Grandi și-a exprimat îngrijorarea din cauza condițiilor umanitare din Tigray, Etiopia și al impactului asupra civililor, în particular refugiații eritreeni care locuiesc în patru tabere din Tigray. El a declarat că primește în continuare rapoarte serioase și relatări despre insecuritatea din regiune și ”gravele și șocantele abuzuri de drepturile omului, inclusiv ucideri, răpiri tințite și returnarea forțată a refugiaților în Eritreea”. Există imagini open-source din satelitul companiei Planet Lab din California, care indică aprinderea de noi focuri și alte semne ale distrugerii celor două tabere localizate în Shimelba și Hitsats. Grandi a numit acestea ”indicații concrete de violări majore ale dreptului internațional”. Există cel puțin 25.000 refugiați eritreeni care locuiesc în aceste tabere, aflați în pericolul unor incursiuni militare ale trupelor eritreene, astfel cum se înțelege din imaginile satelit recente. Aceștia au fugit de persecuția politică și de serviciul militar obligatoriu din Eritreea, înainte de conflictul dintre guvernul etiopian și forțele regionale ale Frontului de Liberare al Poporului Tigray, care a început în noiembrie 2020. Ambele țări au negat prezența trupelor Eritreei în Tigray, dar în același timp multiplele solicitări ale UNHCR pentru acces în tabere au rămas fără răspuns. În decembrie 2020, o echipă de securitate a Națiunilor Unite a fost întâmpinată cu împușcături, când a încercat să intre în tabăra Shimelba. Grandi a subliniat liderilor Etiopiei urgența protejării refugiaților, prevenirea returnărilor și menținerea taberelor sigure împotriva atacurilor și a altor amenințări din partea actorilor înarmați. (Link)

9. Comisia executivă pentru China a Congresului SUA a lansat raportul anual asupra drepturilor omului în China, declarând că este posibil ca China să fi comis genocid împotriva musulmanilor uiguri, o minoritate etnică turcică, în regiunea autonomă uigură Xinjiang. În raportul său din 2019, CECC a raportat existența unor tabere de captivitate în masă și de muncă forțată în Xinjiang. Raportul din 2020 detaliază noi dezvoltări ale investigației, inclusiv ”documente dezvăluite privind guvernul chinez, care furnizează probe suplimentare privind faptul că sistemul de prizonieri în masă a fost organizat sub direcția unor oficiali înalți ai Partidului Chinez”. De asemenea, noi probe șocante au apărut cu privire la politica sistematică și larg răspândită de sterilizări forțate și suprimarea nașterilor Uigurilor și ale altor populații minoritare. Mai mult, un document oficial privind politica în regiunea Xinjiang din 2017 arată că aproape jumătate de milion de copii din școala primară și intermediară mergeau la școală, mulți dintre aceștia fiind separați fără acord de familiile lor. Aceste tendințe sugerează că guvernul chinez lucrează intenționat la distrugerea uigurilor și a altor familii minoritare, culturi, aderențe religioase, toate urmând a fi luate în considerare pentru a determina dacă guvernul chinez este responsabil pentru comiterea crimelor atroce – inclusiv genocid – împotriva uigurilor, cazacilor și altor turkici și a minorităților etnice predominant musulmane din China. Într-o declarație video, președintele comisiei pentru China din Congres James McGovern a încurajat Congresul și viitoarea administrație Biden să ”folosească rapoartele și recomandările conținute în acestea pentru a obliga guvernul chinez să își asume responsabilitatea” și să emită ”o determinare formală dacă crimele atroce, inclusiv crimele împotriva umanității și genocidul, au loc în regiunea autonomă uigură Xinjiang (XUAR)”. Tratamentul Chinei față de Uiguri a atras condamnarea puterilor străine și a grupurilor de drepturile omului. În august, campania președintelui ales Joe Biden a emis o declarație în care numea acțiunile Chinei genocid, însă aceeași afirmație ca președinte în funcție va provoca formal China pe plan global și va complica relațiile noii administrații SUA cu China. (Link)

10. Poliția peruviană a folosit forța excesivă și inutilă în timpul protestelor care au avut loc între 9 și 15 noiembrie 2020, conform unui raport al biroului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR). Protestele au privit legitimitatea președintelui interimar Manuel Merino, după ce Congresul a votat anchetarea președintelui Martin Vizcarra pentru acuzații de mită. Raportul a apărut la invitația guvernului peruvian, care a chemat OHCHR să investigheze și să raporteze abuzurile de drepturile omului după proteste. Raportul subliniază că poliția a eșuat să respecte normele și standardele internaționale de drepturile omului. Mai mult, raportul notează că poliția nu a distins între protestatari pașnici și insurgenți. Probele strânse de investigația OHCHR arată că poliția a ”împușcat cu capsule din arme de 12 mm și a îndreptat canistre cu gaz lacrimogen către capetele oamenilor și partea superioară a corpurilor, fără discriminare și de la distanță mică”. În subsidiar, poliția a ucis doi protestatari cu capsule armate, iar peste 200 de oameni au fost răniți. ”Dreptul internațional e clar: oamenii au dreptul de a se aduna liber, iar adunările pot fi împrăștiate doar în cazurile excepționale”, a comentat Michelle Bachelet, Comisarul ONU pentru Drepturile Omului. ”Sper în mod real că autoritățile – atât guvernul, cât și congresul- vor lua măsurile necesare pentru a se asigura că agențiile de impunere a legii se comportă în conformitate cu normele și standardele dreptului internațional”. OHCHR și-a oferit sprijinul către autoritățile din Peru pentru a implementa cele treizeci de recomandări emise în raport. (Link)

Ți-ar mai putea plăcea
Canada a eșuat să aducă indivizi acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în fața justiției – Cronica Juridică
Peste 750 de cercetători și profesori de drept, inclusiv de drept constituțional, au semnat o scrisoare prin care cer eliminarea imediată a președintelui Donald Trump din funcție – Cronica Juridică

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău