România a încheiat 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, sub ținta asumată cu Bruxelles-ul – Cronica serii

1. Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor. Nivelul de 7,65% al deficitului este sub ținta de 8,4% dijn PIB asumată la rectificarea din toamnă de către guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Potrivit Finanțelor, deficitul mai mic este determinat de mutarea de proiecte de pe componenta de împrumut a PNRR pe cea de grant, dar și de veniturile mai mari din taxe și impozite. (Profit.ro)

2. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut în decembrie 2025 cu 3,6%, faţă de luna noiembrie, până la 266,626 miliarde lei, şi cu 5,7% (-3,6% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR). (News.ro)

3. Băncile n-au mai reușit în 2025 un an la fel de precedentul în ceea ce privește ritmul creditării, ba chiar soldurile s-au redus dacă luăm în calcul inflația ridicată. Creditul neguvernamental a ajuns la 447 de miliarde de lei la finele lui 2025, în creștere cu 6,2% față de decembrie 2024, în încetinire de la dinamica nominală de 8,8% înregistrată în 2024, arată datele de la Banca Națională a României. Viteza creditului a încetinit mai ales în a doua parte a anului trecut. Ratele lunare de creștere s-au redus de la 0,5-1,5% la 0,1-0,8%. (Profit.ro)

4. Premierul Ilie Bolojan a spus marți, într-un interviu la RFI România, când a fost întrebat despre un posibil guvern minoritar fără PSD, că „nu exclude” un astfel de scenariu, însă a subliniat că „nu e o ipoteză de lucru” și că „e de dorit să avem stabilitate politică”. El a vorbit și despre atacurile venite din partea liderilor PSD, despre care a spus că „trec peste o anumită limită” și „nu ajută la rezultatele Guvernului”. (Hotnews)

5. Maia Sandu a venit cu clarificări privind opțiunea sa de vot în cazul unui referendum privind reunirea cu România, într-un răspuns la o întrebare adresată de către un jurnalist francez în cadrul sesiunii Consiliului Europei. Șefa statului de peste Prut a punctat că „a oferit un răspuns onest”. Aceasta a a sugerat că nu vrea că Moldova să ajungă sub „ocupația Rusiei”. Maia Sandu a notat, însă, că Republica Moldova este o democrație și majoritatea cetățenilor optează pentru integrarea europeană. (Digi24)

Din Cronica de Tehnologie: ChatGPT și Claude oferă sfaturi de sănătate inconsistente și cel puțin discutabile, chiar și cu acces la datele personale din Apple Health. Asta deși cei doi producători au pretins că chatboții de AI vor oferi răspunsuri mai utile și mai personale, dacă li se va da acces la aceste date. (Washington Post)

6. Administraţia Trump a semnalat Ucrainei că garanţiile de securitate ale SUA depind de acceptarea de către Kiev a unui acord de pace care probabil va impune cedarea regiunii Donbas către Rusia, a relatat marţi Financial Times (FT), citând opt persoane familiarizate cu negocierile. (News.ro)

7. Slovacia va intenta un proces pentru a contesta decizia Uniunii Europene, adoptată cu majoritate calificată, de a interzice importurile de gaze rusești, a declarat marți premierul slovac Robert Fico. Țările UE și-au dat luni acordul final pentru interzicerea importurilor de gaze rusești până la sfârșitul anului 2027, la care s-au opus atât Slovacia, cât și Ungaria. (Hotnews)

8. India și Uniunea Europeană au finalizat un acord comercial istoric care va reprezenta un sfert din economia mondială, a declarat marți premierul indian Narendra Modi, în contextul în care cele două părți încearcă să se protejeze împotriva relațiilor instabile cu SUA. După aproape două decenii de negocieri intermitente, acordul va deschide calea pentru India să-și deschidă piața vastă și protejată, cea mai mare din lume, către comerțul liber cu UE, formată din 27 de țări, cel mai mare partener comercial al său. (Digi24)

9. Euro și lira sterlină au atins marți nivelul maxim al ultimilor patru ani față de dolarul american. Euro a crescut cu până la 0,8%, ajungând la 1,197 dolari, cel mai ridicat nivel din iunie 2021. Lira sterlină a crescut, de asemenea, cu 0,8%, ajungând la 1,379 dolari, cel mai ridicat nivel din octombrie 2021. (FT)

10. Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediţia a VII-a, arată că aproape 39% dintre români cred că apartenenţa la UE limitează suveranitatea naţională, iar aproape 38% dintre aceştia cred că limitarea suveranităţii naţionale din cauza apartenenţei la Uniunea Europeană ajută la creşterea nivelului de trai.