România va deveni statul UE cu cel mai ridicat nivel al TVA pentru cărți – Cronica de Carte

1. Pentru a încuraja lectura, guvernul danez vrea să elimine taxa pe valoarea adăugată (TVA) la cărţi, care în prezent este fixată la 25%. Dacă guvernul de la Copenhaga va merge până la capăt cu acest proiect, România va deveni țara UE cu cel mai mare nivel al taxei pentru cărțile în format fizic, cu 11%. (Hotnews)

2. „What We Can Know”, de Ian McEwan, „The Impossible Fortune”, de Richard Osman, „The Intruder”, de Freida McFadden, „The Widow”, de John Grisham, „Mother Mary Comes to Me”, de Arundhati Roy, „All the Way to the River: Love, Loss, and Liberation”, de Elizabeth Gilbert, și „The Shattering Peace”, de John Scalzi, sunt printre cele mai așteptate cărți ale toamnei anului 2025, în viziunea abonaților Goodreads.

3. Brianna Wiest, una dintre cele mai citite și apreciate scriitoare pe segmentul de dezvoltare personală, autoarea volumelor „Tu ești muntele” și „Viața care te așteaptă”, vine în România pentru prima oară, în această toamnă, la invitația Editurii Nemira. Brianna Wiest va participa la două evenimente principale și sesiuni de autografe în București și Cluj-Napoca, între 15 și 19 septembrie 2025. (Răsfoiala)

4. Copiii și adolescenții se pot înscrie gratuit la atelierele din cadrul festivalului de literatură Apolodor, care va avea loc în Botoșani, în perioada 18-21 septembrie. Benzi desenate, scenariu de film, reportaj, ilustrație de carte, tehnica tiparului și poezie sunt atelierele anunțate de organizatori. (Edupedu)

5. Știri pozitive din lumea literară:

-S-a lansat site-ul flwr-poetix (2025), o platformă creată din nevoia consolidării unei comunități a scriitorilor și cititorilor de poezie contemporană românească (Link);

-A apărut Harta Literară, un proiect care pune cărțile pe străzile Bucureștiului și invită la plimbări reale prin locuri ficționale. Creată de Tech and Tonic, un ONG nou, pasionat de tehnologie, cultură și societate, care va realiza o hartă interactivă care pune laolaltă locurile despre care au scris autorii care au trăit și și-au imaginat Bucureștiul (Link);

-Biblioteca James Baldwin din Paris a fost votată cea mai verde bibliotecă din lume. Creată în 2016, această distincție recunoaște cele mai inovatoare inițiative în domeniul bibliotecilor sustenabile și pe cele angajate în tranziția ecologică (ActuaLitte).

6. Au fost anunțați câștigătorii prestigioaselor Premii Hugo pe anul 2025, acordate celor mai bune cărți din domeniile sci-fi și fantasy. Astfel, cel mai bun roman SF al anului a fost desemnat volumul „The Tainted Cup”, de Robert Jackson Bennett, în vreme ce ”The Tusks of Extinction”, de Ray Nayler, a fost desemnată cea mai bună nuvelă. Pentru prima oară, a fost acordat un Premiu Hugo pentru poezie, laureată fiind scriitoarea Marie Brennan (cunoscută pentru seria „Istoria naturală a dragonilor”). (ActuaLitte)

7. „Our Brains, Our Selves: What a Neurologist’s Patients Taught Him About the Brain”, de Masud Husain, „Music As Medicine: How We Can Harness Its Therapeutic Power”, de Daniel Levitin și „The Forbidden Garden of Leningrad”, de Simon Parkin, sunt printre cele mai bune cărți de popularizare a științei, apărute în anul 2025, acestea fiind nominalizate la The Royal Society Book Prize. (Five Books)

8. Cele mai vândute cărți din SUA, conform New York Times: la categoria Fiction, pe locul întâi se află o noutate, respectiv volumul „We Are All Guilty Here”, de Karin Slaughter; la categoria NonFiction, pe locul întâi se află volumul „The Body Keeps the Score”, de Bessel van der Kolk (a 256-a săptămână în top). O altă noutate interesantă în top, la categoria non-ficțiune, respectiv volumul „The Fort Bragg Cartel”, de Seth Harp, despre traficul de droguri în interiorul Forțelor Speciale ale SUA. (New York Times)

9. Recomandări cărți în limba română, apariții noi sau reeditări:

-Șoaptele urii, de Marius Albert Neguț, Editura pentru Artă și Literatură

-Conservatorism, regionalism moldovenesc și alte mofturi de secol XIX, de Alexandru Gavriș, Editura Timpul

-Lupul – Monstrul Evului Mediu?, de Alexandra Costache-Babcinschi, Editura Eikon

-Soția-vulpe, de Yangsze Choo, Editura Litera

-Studentul cerșetor, de Osamu Dazai, Editura Alice Books

-Epoca revoluțiilor, de Fareed Zakaria, Editura Polirom

-Istoria mirodeniilor în Evul Mediu, de Michel Balard, Editura ap! (ACT și Politon)

-Emma, de Jean Reno, Editura Trei

-Confesiunile unei dependente de artă, de Peggy Guggenheim, Editura Trei

10. Pe scurt, din lumea literară:

-Imprintul n’autor al editurii Nemira anunță publicarea primei traduceri din limba română a romanului „Teo de la 16 la 18” (2021), de Raluca Nagy, apărut recent în Polonia la Editura Pauză (Wydawnictwo Pauza), în traducerea Olgăi Bartosiewicz-Nikolaev (Blog Nemira);
-Clubul de carte Bibliobibuli din septembrie va avea loc la Cărturești Verona, pe 15 septembrie, de la ora 18.30, unde se va discuta volumul „Tristul tigru”, de Neige Sinno, publicat în 2024 în colecția Anansi. Ego a Editurii Trei (Link eveniment);

-Biblioteca Gabrielle-Roy din Quebec a fost proclamată Biblioteca Anului 2025 de către Federația Internațională a Asociațiilor și Instituțiilor Bibliotecare (Livres Hebdo);

-A fost anunțată selecția inițială a celor douăzeci de romane aflate în cursa pentru unul dintre cele mai prestigioase premii literare din lumea vorbitoare de limbă germană – Premiul German pentru Carte 2025 (ActuaLitte);

-Scriitoarea japoneză Rie Qudan a câștigat anul trecut Premiul Akutagawa pentru autorii debutanți sau aflată în ascensiune cu romanul „Sympathy Tower Tokyo”, care a adus mai multe discuții și controverse din cauza faptului că o parte din carte a fost scrisă de inteligența artificială, în speță cu ajutorul ChatGPT (The Guardian);

-Șapte cărți de ficțiune speculativă care oferă un comentariu social puternic (Electric Literature).

Fotografia săptămânii: Biblioteca James Baldwin din Paris – cea mai verde bibliotecă din lume. Proiectată într-o clădire hibridă, comună cu Centrul pentru Refugiați, clădirea combină arhitectura sustenabilă – acoperișuri verzi, panouri solare, materiale din surse biologice – cu o misiune socială. Sursă fotografie: World-Architects.