Se măresc pedepsele pentru traficul de minori, de la 5 la 10 ani închisoare și 7-12 ani pentru fapta în forma agravată – Cronica Juridică

România

1. Noi modificări au fost făcute Codului Penal prin Legea nr. 217/2020, în sensul imprescriptibilității răspunderii penale pentru infracțiunile de viol și act sexual cu un minor. De asemenea se măresc pedepsele pentru traficul de minori, de la 5 la 10 ani închisoare și 7-12 ani pentru fapta în forma agravată. Modificările vor intra în vigoare pe data de 02.11.2020. În același timp se măresc pedepsele pentru infracțiunea de viol, de la 5 la 10 ani închisoare, și între 7 și 12 ani pentru forma agravată. Violul este infracțiune în formă agravată dacă este comis de un membru de familie sau de către o persoană care conviețuiește cu victima, sau violul asupra minorilor, precum și dacă violul a pus în primejdie viața victimei, acesta fiind un aspect de noutate adus de noua lege. Recidiviștii care au antecedente în fapte contra libertății și integrității sexuale asupra unui minor, în pornografie infantilă sau proxenetism față de un minor vor risca pedepse cu închisoare între 7 și 15 ani. De asemenea a fost redefinită infracțiunea de racolare minori, care nu au împlinit vârsta de 16 ani (înainte de modificare, vârsta fiind de 13 ani), fiind pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă. Există circumstanțe agravante pentru situațiile în care minorul nu a împlinit vârsta de 14 ani. Măsura arestării preventive va putea de acum fi dispusă și pentru infracțiunile de act sexual cu un minor și racolare minori în scopuri sexuale. (Link)

Europa

2. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a depus o acțiune penală împotriva liderului extremei drepte olandeze Geert Wilders. În plângerea depusă marți, 27 octombrie, Erdogan pretinde că Wilders l-a insultat pe social media. Încă de la preluarea funcției în 2014, Erdogan a dat în judecată consistent mai mulți oameni din cauza unor presupuse insulte, iar mii de oameni au fost condamnați. În Turcia, insultarea președintelui aduce o sentință cu patru ani închisoare. Wilders a postat sâmbătă, 24 octombrie, o caricatură cu Erdogan, cu captura ”terorist”. Luni, Wilders a distribuit o ilustrație a unui vapor scufundat cu un steag turcesc și un text care promova scoaterea Turciei din NATO. Avocații lui Erdogan au argumentat că, din cauza faptului că insultele sunt adresate președintelui Turciei, jurisdicția aparține Turciei și pretind că insultele nu sunt protejate de dreptul la libertatea expresiei. Procesul lui Ergodan îi este familiar lui Wilders. În 2011, acesta a fost achitat într-un caz de instigare la ură pentru că a comparat Islamul cu nazismul și a pledat pentru interzicerea Coranului. Luna trecută, o instanță de apel l-a achitat pe temeiul discriminării, dar a menținut o condamnare pentru insultarea intenționată a marocanilor. Wilders a cerut și taxarea hijab-ului, iar ca urmare a unor amenințări cu moarte, din cauza retoricii sale anti-Islam, și-a petrecut șaisprezece ani sub securitate sporită. Premierul olandez Mark Rutte a numit procesul inacceptabil și o încălcare a libertății cuvântului, iar o decizie care ar încălca libertatea de expresie este inacceptabilă. Rutte plănuiește să discute situația cu Turcia. (Jurist)

3. Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului Rusiei, a aprobat miercuri, 28 octombrie 2020, o lege care acordă prioritate legilor naționale, în cazurile în care tratatele internaționale sau reglementările instituțiilor internaționale intră în conflict cu Constituția. Legea trebuie să treacă de camera superioară a Parlamentului, dar se așteaptă să nu există niciun amendament. Președintele rus Vladimir Putin a propus legea și este așteptat să o semneze. Un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat că Rusia își va îndeplini obligațiile asumate sub tratatele internaționale și că Moscova rămâne devotată dreptului internațional. Avocații de drepturile omului se arată îngrijorați de această lege. În fiecare an, rușii au cazuri în Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), căutându-și dreptatea, pe care spun că nu o pot obține acasă. Parte semnatară a Convenției privind drepturile omului, Rusia este obligată să respecte deciziile CEDO. În 2019, CEDO a restaurat drepturile de vot ale Rusiei, după o suspendare de cinci ani, cauzată de anexarea Crimeii (Link). Unii ruși au considerat decizia o trădare, alții au salutat schimbarea, pentru că meține Rusia în sfera de influență a CEDO. Legea propusă de Putin va scoate cel mai probabil Rusia din sfera de influență a CEDO, ceea ce ar putea vătăma relațiile diplomatice ale Rusiei cu restul Europei. (Link)

SUA și Canada

4. Auto-proclamatul guru al dezvoltării personale, Keith Raniere, ai cărui adepți au inclus milionari și actori Hollywood, a fost condamnat la 120 de ani închisoare marți, pentru transformarea unor adepți în sclavi sexuali însemnați cu inițialele sale și pentru abuzul sexual asupra unui minor de 15 ani. Judecătorul districtual Nicholas Garaufis l-a numit pe Raniere ”fără scrupule și de neoprit” în infracțiunile sale, care au fost în mod ”particular odioase” pentru că a țintit fete și femei tinere într-o conspirație de trafic sexual, care a dus la condamnarea sa anul trecut. Sentința a fost dispusă în instanța federală din Brooklyn, după ce au fost audiate cincisprezece victime. Raniere a catalogat unele dintre acuzațiile victimelor ca fiind minciuni. O femeie a mărturisit că Raniere a ordonat să fie ținută într-o cameră pentru doi ani când avea 18 ani. ”Cred că sunt nevinovat de acuzații…este adevărat că nu am regrete față de infracțiuni pe care nu cred deloc că le-am comis” a declarat instanței Raniere. Sentința reprezintă culminarea mai multor ani de dezvăluiri despre programul lui Raniere , NXIVM, care solicita mii de dolari pentru cursuri de dezvoltare doar prin invitație, la sediul său de lângă Albany, New York, și cu sucursale în Mexico și Canada. Adepții au îndurat umilințe și au jurat supunere lui Raniere, ca parte a învățăturilor acestora. NXIVM a fost subiectul a două serii de documentare în acest an, ”The Vow” pe HBO și seria ”Seduced: Inside the NXIVM Cult” pe Starz. Procurorii au acuzat că Raniere,  în vârstă de 60 de ani, a condus o organizație criminală, prin care a indus rușine și vinovăție pentru a influența și controla co-conspiratori care au ajutat la recrutarea și seducerea partenerelor sexuale pentru el. Raniere a fost condamnat pentru acuzații legate de trafic sexual, extorcare, obstrucționare a justiției. (AP)

5. Meng Wanzhou, directoarea financiară a Huawei Techonologies Co Ltd. s-a confruntat cu o săptămână de audieri într-o instanță canadiană din British Columbia, pentru a lupta împotriva extrădării ei către SUA. Cele cinci zile de audieri se vor concentra asupra acuzațiilor acuzaților ei că nu are un proces corect și au existat abuzuri comise de autoritățile canadiene și americane în timpul arestării sale în decembrie 2018, pe aeroportul internațional Vancouver. Meng, care are 48 de ani, se confruntă cu acuzații de fraudă bancară pentru că ar fi indus în eroare HSBC HSBA.L despre acordurile de business cu Iran, ceea ce a determinat ca banca să încalce sancțiunile legale impuse de SUA. Meng a arătat instanței că nu are nicio legătură cu Canada, deși ulterior s-a dovedit că are două proprietăți în țară.  De asemenea, în instanță a fost prezentat un email în care FBI spune că ”cea mai bună metodă de asigura intervenția CBSA (Canada Border Services Agency ” este de a cunoaște numele lui Meng și detaliile zborului său, înainte de a ajunge în Canada. Avocații lui Meng au afirmat că autoritățile canadiene au comunicat nepotrivit cu omoloagele lor americane în timpul arestării sale, inclusiv prin transmiterea unor detalii de identificare ale aparaturii sale electronice. Canada a negat aceste acuzații. Arestarea directorului financiar al Huawei a răcit relațiile bilaterale dintre Canada și China. Procesul este programat pentru judecată în aprilie 2021, deși cu posibilitatea pentru apeluri, cazul ar putea dura ani de zile în sistemul canadian de justiție. (Reuters)

6. Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a anunțat joi, 29 octombrie, că ”Departamentul de Stat va permite cetățenilor americani născuți în Ierusalim să ceară fie ”Ierusalim” sau ”Israel” ca loc de naștere pe documentele consulare”, inclusiv pașapoarte. Anunțul este ultimul dintr-o schimbare de politici pro-Israel, care a început cu decizia președintelui Donald Trump din decembrie 2017, când a proclamat recunoașterea Ierusalimului capitala statului Israel. Proclamația a regresat decenii de politică americană și a stârnit criticile comunității internaționale. În luna mai 2018, ambasada SUA în Israel s-a mutat din Tel Aviv în Ierusalim. Curtea Supremă a SUA a decis în 2015 că o lege din 2002 interfera nepotrivit cu dreptul constituțional al președintelui de a recunoaște cetațenii străini. Pompeo a indicat că anunțul de joi este ”consistent” cu politicile președintelui Trump. Pentru cetățenii americani născuți în Ierusalim care nu specifică locul de naștere pe aplicațiile consulare ca fiind Israel, ”documentele emise vor indica locul nașterii ca fiind Ierusalim”. ”Astfel cum Președintele a statuat în proclamația sa, SUA recunoaște Ierusalimul capitala Israel și sediul guvernului, dar continuă să nu ia o poziție cu privire la limitele suveranității israeliene în Ierusalim. Această problemă rămâne subiectul statusului final al negocierilor dintre cele două părți”, a declarat Pompeo, care a încurajat Palestinienii ”să vină la masă și să negocieze”. (Link)

Global

7. Noi documente depuse la o curte federală americană arată că prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman a primit o citație via WhatsApp luna trecută privind acuzații de tortură și coordonarea tentativei de asasinare împotriva unui fost consilier de securitate saudit. Instanța din Washington DC a trimis de asemenea citații – o informare oficială cu privire la un proces trimisă persoanei judecată – către alți nouă oficiali saudiți via WhatsApp, inclusiv Badr al-Asaker, Saud al-Qahtani și Ahmed Asiri, conform unor documente ale instanței. Thomas Musters, un investigator criminalist de computere a confirmat că o acțiune a fost depusă la instanță și că citația a fost livrată către telefonul lui MBS pe data de 22 septembrie și a fost marcată ca fiind citită 20 de minute mai târziu. Acuzații legate de faptuș că MBS a folosit WhatsApp pentru a-l spiona pe CEO-ul Amazon, Jeff Bezos și pentru a intra în telefonul jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, care a fost ucis de agenți saudiți în consulatul saudit din Istanbul în octombrie 2018. În dosar, un fost consultant de securitate, Saad al-Jabri, afirmă că MBS a trimis o ”trupă de asasini” formată din 50 de persoane, din Arabia Saudită în Canada, într-o tentativă de a-l elimina, în octombrie 2018, dar saudiților nu li s-a permis intrarea la graniță. Al-Jabri pretinde că tentativa de asasinare a avut loc la câteva zile după uciderea lui Khashoggi. Câteva agenții de informații, inclusiv CIA, se pare că au concluzionat că MBS a ordonat asasinarea lui Khashoggi, acuzații pe care Riad le-a negat. Al-Jabri a fost șeful informațiilor sub fostul prinț moștenitor Mohammed bin Nayef, pe care MBS l-a înlăturat în 2017 într-o lovitură de palat. Arabia Saudită a emis notificări de alertă pentru a-l readuce pe al-Jabri, care a fost înlăturat de agenție – și a solicitat altor țări să îl trimită înapoi în regat, acuzându-l pe fostul ofițer de securitate de corupție. Se pare că al-Jabri are acces la informații sensibile, pe care MBS se teme că vor fi compromise. În dosarul din SUA, al-Jabri este numit ”o resursă de informații a SUA”. (AlJazeera)

8. Comisia electorală a Noii Zeelande a anunțat vineri, 30 octombrie 2020, că votanții au aprobat End of Life Choice Act, care legalizează eutanasia în Noua Zeelandă, fiind aprobat printr-un referendum organizat în data de 17 octombrie. Peste un milion de oameni, constituind 62.5% din electorat au votat în favoarea legalizării. Noua lege va permite oamenilor să aleagă să își încheie viața, dacă mai au mai puțin de șase luni de trăit și obțin aprobarea a doi medici. Moartea asistată trebuie executată de către medicul care îi îngrijește, care trebuie să rămână disponibil până pacientul moare, ceea ce înseamnă că trebuie să fie în aceeași cameră sau în apropiere și disponibil. Legea stabilește de asemenea discuția care trebuie să aibă loc între medic și pacient înainte de alegerea morții asistate. Aceasta include explicații către pacienții diagnosticați despre ireversibilitatea eutanasiei. Medicii trebuie să încurajeze pacienții să se gândească la euthanasie și să discute despre alegerea lor cu alți medici și cu familia lor. Legea va intra în vigoare în noiembrie 2021. (Link)

9. Instanța West Kowloon Magistrates Court din Hong Kong l-a acuzat pe fostul lider al grupului pro-independență, Tony Chung, joia trecută, 29 octombrie, de secesiune, trădare și spălare de bani, pe temeiul noii legii privind securitatea națională adoptată de parlamentul chinez în iunie. Chung, un fost membru al Studentlocalism, un grup pro-independență care dorea separarea Hong Kong de China, a fost arestat în fața consulatului SUA pentru presupusa sa implicare și activități în organizație. Noua lege de securitate națională a Chinei țintește protestatarii din Hong Kong și interzice „secesiunea, sabotajul, terorismul și complicitatea cu o țară străină sau cu elemente externe pentru a pune în pericol securitatea națională”, având pedeapsa maximă de închisoare pe viață. Chung este acuzat de secesiune, sabotaj pentru că se presupune că a conspirat să publice articole subversive din noiembrie 2018 până în iunie 2020, precum și acuzații de spălare de bani pentru modul în care a operat aproape HK $700.000 în organizație. Procurorii au cerut să nu fie luate niciun fel de declarații până ce telefonul, computerul și declarațiile bancare ale lui Chung vor fi examinate atent. Solicitarea de cauțiune a fost respinsă, pe temeiul art. 42 din lege, care spune că ”nicio cauțiune nu va fi permisă unui suspect făptuitor sau pârât, decât dacă judecătorul are suficiente motive să creadă că suspectul făptuitor sau pârâtul nu va continua să comită acte care pun în pericol securitatea națională”. Procesul este programat pentru judecată în data de 7 ianuarie 2021. (Link)

10. Înalta Curte Federală de Justiție a Nigeriei, prin judecătorul Rilwan Aikawa, a respins un caz împotriva a 47 de bărbați acuzați că au violat legea nigeriană împotriva relațiilor homosexuale, inclusiv căsătoriile gay, din cauza ”lipsei unei acuzări diligente”. Bărbații se confruntă cu acuzații legate de exprimarea publică a afecțiunii cu persoane de același sex, care se pedepsește cu până la 10 ani în închisoare. Bărbații au fost arestați la un hotel din Lagos în 2018. Poliția pretinde că bărbații erau inițiați într-un club gay, în timp ce bărbații acuzați susțin că participau la o petrecere a unei zile de naștere. Curtea a amânat cazul de mai multe ori, din cauza eșecului procurorilor de a prezenta martori. Procurorii nu au fost prezenți nici la înfățișarea de marți, 27 octombrie 2020. Conform legilor nigeriene, când un caz este redeschis înseamnă că acuzații pot fi arestați și acuzați pentru aceleași fapte. Prin contrast, când un caz este respins, acuzații nu pot fi arestați din nou pe același temei.  (Link)

Ți-ar mai putea plăcea
S-a votat proiectul de lege care prevede extinderea prerogativelor avocaților – Cronica Juridică
Producătorul OxyContin a pledat vinovat în acuzațiile legate de marketingul medicamentului împotriva durerii, care dă dependențe – Cronica Juridică

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău