Sistemul imunitar pare capabil să își ”amintească” coronavirusul – Cronică de Sănătate

COVID-19

1. Un nou studiu condus de cercetătorii de la Dalhousie University din Halifax, Canada a descoperit că multe specii de mamifere marine sunt extrem de vulnerabile la infecții cu SARS-CoV-2. Echipa de cercetători arată că managementul defectuos al apelor reziduale poate conduce la expunerea acestor specii virusului, ceea ce poate avea efecte devastatoare asupra populațiilor de mamifere marine, aflate oricum în declin. Graham Dellaire și colegii săi discută de asemenea abordări potențiale pentru reducerea riscului ca SARS-CoV-2 să se răspândească în râuri și oceane, provocând și mai multe daune acestor populații marine deja vulnerabile și cum poate fi prevenit acest lucru. Articolul se află sub peer-review. (Link)

2. Reorientarea anumitor medicamente, una dintre multele abordări diferite disponibile pentru a afla noi terapii pentru tratarea COVID-19, este una dintre metodele cele mai rapide și mai sigure, întrucât medicamentele deja folosite pentru a trata alte boli au șanse mai mici să aibă reacții adverse. În particular, inteligența artificială are potențial pentru companiile biofarmaceutice să urgenteze procesul de reorientare a medicamentelor, conform GlobalData, o companie care analizeaza date. (Link)

3. Un grup de cercetători de la Universitatea Yangzhou din China a raportat recent că folosirea toaletelor publice și tragerea apei poate elibera ”nori” de aerosoli încărcați cu virus, care pot fi potențial inhalați. După ce au efectuat mai multe simulări pe computer, cercetătorii au concluzionat că este valabil și în cazul urinării. În Physics of Fluids, de la AIP Publiching, grupul de cercetători a distribuit rezultatele lor, simulând și monitorizând mișcările de particule cu virus, atunci când se urinează sau se trage apa. Descoperirea arată în mod clar că toaletele publice pot fi locuri periculoase putând deveni potențial infectate cu virus, mai ales în timpul pandemiei COVID-19. (Link)

4. Sistemul imunitar pare capabil să își ”amintească” coronavirusul și, în consecință, să fie apt pentru a preveni sau a minimiza severitatea reinfectării. Această descoperire indică ”un anumit optimism cu privire la imunitatea de turmă și un potențial vaccin”, arată Smita Iyer, imunologist la Universitatea din California. Totuși, rămân multe întrebări cu privire la imunitatea pe termen lung. (Link)

Sănătate mintală

5. Un studiu nou al cercetătorilor de la Universitatea Națională Australiană arată că pot apărea modificări fizice în volumul creierului printre persoanele care suferă de tulburări depresive și anxioase. Studiul, publicat în ultima ediție a Journal of Psychiatry and Neurosciences, sub titlul ”Volumetric brain difference in clinical depression in association with anxiety: a systematic review with meta-analysis” explică că depresia rămâne una dintre cele mai întâlnite probleme de sănătate globală, afectând 4.4% din populația globului. Depresia reprezintă a patra dintre cele mai importante motive de dizabilitate și, în timp, s-a constatat o creștere susținută. Din cauza tendinței în creștere, a pato-fiziologiei acestei condiții medicale și a efectului său asupra creierului, este nevoie ca cercetătorii să înțeleagă de ce. Depresia cronică coexistă deseori cu alte condiții psihiatrice, cel mai des cu anxietatea. Anxietatea este a doua cea mai comună problemă de sănătate mentală după depresie. Riscul de a avea ambele condiții este aproape de 50%, arată echipa de cercetători. Cei care au atât depresie, cât și anxietate tind să aibă ca rezultat o sănătate precară cu riscul mai multor simptome severe și cu riscul  de suicid. Acest studiu s-a uitat la probele existente cu privire la efectele acestor două condiții pentru a putea ”distinge contribuțiile depresiei dintre cele ale anxietății”. Studiul s-a uitat de asemenea la efectele asupra volumului creierului cauzat de aceste tulburări, întrucât până acum nu au fost studiate. Coordonatoarea cercetării, Daniela Espinoza Oyarce, crede ca ambele tulburări coexită deseori. ”Multe cercetări care studiază efectul depresiei asupra creierului nu iau în calcul faptul că oamenii care au depresie deseori experimentează și anxietatea”. (Link)

6. Un nou studiu al Universității din Toronto, Canada, care a monitorizat 12.424 adulți canadieni în perioada de la jumătatea anilor 1990 până în 2011, a descoperit că cei care se aflau într-o stare de sănătate mintală sub-optimală la începutul studiului au murit, în medie, cu 4.7 luni mai devreme decât cei care se aflau într-o stare de sănătate mintală excelentă. Studiul a luat în calcul ”suspecții obișnuiți pentru mortalitatea prematură”, inclusiv limitările funcționale ale respondenților, comportamente de sănătate, cum ar fi fumatul, consumul de alcool în exces și nivelul de activitate fizică, boli – cancerul, bolile de inimă, diabetul, durerile cronice – și baza socială de sprijin. (Link)

Sănătatea copiilor și tinerilor

7. Indiferent de modul de învățare, fie prin întoarcerea la școală, învățatul online sau un mediu școlar hibrid, este normal ca adolescenții și copiii să aibă un anumit nivel de stres și anxietate legat de mersul înapoi la școală. În acest an, frica de îmbolnăvire, protocoalele de securitate ale școlilor pentru COVID-19 sau tensiunile ridicate în jurul rasismului ar putea face tranziția chiar mai dificilă. Există o serie de îngrijorări legate de sănătatea mentală cu care copiii se pot confrunta în școală, de la factori stresanți minori, cum ar fi ”nervozitatea legată de teste sau dinamica în relațiile cu colegii, până la tulburări de sănătate mintală comune, cum ar fi tulburarea de învățare, ADHD, anxietate și depresie”, a spus Samanta Boddapati, PhD, psiholog clinic pentru copii și coordonator pentru prevenție la Big Lots Behavioral Health Services la Nationwide Children’s Hospital. (Link)

Descoperiri științifice/Boli/Terapii

8. Oamenii de știință de la Yale School of Medicine au restaurat anumite funcțiuni în creierul unor porci care erau morți de câteva ore. Ei speră că tehnologia va putea avansa cunoasterea noastră cu privire la creier, pentru a dezvolta noi tratamente potențiale pentru boli grave sau tulburări. Cercetarea ridică multe întrebări etice și pune la încercare înțelegerea actuală pe care o avem cu privire la moarte. (Link)

9. Virusurile se multiplică prin injectarea propriului DNA în cel al celulei gazde. Uneori materialul inserat în celule nu provine dintr-un virus, ci chiar din celulă. Un nou studiu arată cum celulele sunt capabile să răspundă diferit propriului DNA și materialului genetic dintr-un patogen și cum se poate opri să atace propriul material genetic. Descoperirea, publicată în jurnalul Science, aruncă o nouă lumină asupra proceselor complexe aflate în mișcare în răspunsul inflamator al corpului. Echipa de cercetători a descoperit o proteină care poate bloca atacului propriului material genetic, care cauzează un răspuns inflamatoriu al corpului. (Link)

Educație

10. Un nou studiu științific a descoperit că oamenii neatrăgători își supraestimează puterea de seducție. Descoperirea este în mod remarcabil similară cu efectul Dunning-Kruger, care descrie cum oamenii incompetenți tind să își supraestimeze propria compență. În același timp, oamenii atrăgători tind să își subestimeze modul în care arată. De ce anume se întâmplă acest lucru este neclar, încă nu pare a fi din cauza unei inabilități generale de a judeca atractivitatea. Cercetarea, publicată în Scandinavian Journal of Psychology a implicat șase studii care au cerut participanților să evalueze atractivitatea propria și pe cea a altor participanți, pe care nu îi cunoșteau și totodată să prezică cum alții îi vor evalua. (Link)

Ți-ar mai putea plăcea
Oamenii de știință au recalculat perioada de incubare a COVID-19 la 7,7 zile – Cronică de Sănătate
Dieta care mimează postul are potențialul de a ajuta la tratarea cancerului de sân – Cronică de Sănătate
Un comentariu

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău