Solarul global a depășit 3.000 GW și a depășit cărbunele în SUA pentru prima dată în istorie – Cronica de Mediu

1. Incendii de vegetație fără precedent în Franța: 300.000 de oameni evacuați, primul pyrocumulonimbus din istoria țării. Până pe 26 iulie, incendiul din Gironde arsese peste 115.000 de hectare — cel mai mare incendiu din Franța de după Al Doilea Război Mondial. Președintele Macron a mobilizat armata, iar 300.000 de oameni au fost evacuați din departamentele Gironde și Landes. Incendiul a generat un fenomen extrem de rar: un „pyrocumulonimbus” — un nor-furtună creat de incendiu care generează propriile vânturi și fulgere, fenomen niciodată înregistrat anterior în Franța. „Nu știm cum se va răspândi incendiul, frontul de foc se schimbă constant. Nu putem lupta direct cu el”, a spus purtătorul de cuvânt al pompierilor. Incendii grave au cuprins simultan Spania (zona Madrid) și Tunisia, care a raportat 900 de incendii în 72 de ore. (France24.com)

2. Japonia inventează un cuvânt nou pentru caniculă extremă — 5 zile consecutive de 40°C, 14 morți. Pe 25 iulie, Japonia a înregistrat pentru a cincea zi consecutivă un „kokushobi” — termen oficial introdus de Agenția Meteorologică japoneză în aprilie 2026 pentru zilele cu temperaturi de 40°C sau mai mult — stabilind cel mai lung astfel de șir din istoria înregistrărilor. Guvernul a declarat starea de urgență termică, cu 14 morți și 10.857 de persoane transportate la spital într-o singură săptămână. Cuvântul „kokushobi” a trebuit inventat pentru că vechiul termen pentru „ziua periculos de caldă” (35°C+) nu mai acoperea realitatea.(Japan Times)

3. ONU: „Alarma climatică răsună din toate direcțiile” — Europa arde, Africa nordică la 49°C, Chile devastat. Secretariatul ONU a avertizat că peste 250.000 de hectare au ars în Europa anul acesta, pana la aceasta data, cu 1.254 de incendii detectate. Incendii record devastează Franța, Spania și alte zone europene, forțând evacuări masive și lovind economiile regionale și naționale. În Africa de Nord, temperaturile se apropie de 49°C, punând în pericol vieți și sisteme de sănătate. În Chile, furtuni violente au distrus locuințe și au cauzat victime. În Japonia, recorduri cad pe bandă rulantă pe măsură ce temperaturile cresc, atingând cel mai lung șir de zile de 40°C înregistrat vreodată. (UN News) 

4. Inundații catastrofale în Bangladesh: 51 de morți, peste 5 milioane de persoane afectate. Inundațiile din iulie 2026 au afectat peste cinci milioane de oameni din Bangladesh, inundând zeci de mii de hectare de teren agricol, distrugând sute de kilometri de drumuri și poduri și mii de iazuri piscicole. Unul dintre principalii factori climatici care stau la baza precipitațiilor extreme este încălzirea Golfului Bengal: temperaturile ridicate ale suprafeței mării au crescut conținutul de umiditate atmosferică, permițând sistemelor de musonuri să transporte volume mai mari de vapori de apă. Oamenii de știință raportează că evenimentele de precipitații extreme din nord-estul Bangladeshului s-au cvadriplicat din 1950, iar El Niño din 2026 a perturbat suplimentar tiparul musonic. (The Watchers)

5. Căldura umidă din SUA de 4 iulie era „practic imposibilă” fără schimbările climatice. World Weather Attribution a publicat la 4 iulie 2026 o analiză care arată că valul de căldură care a perturbat sărbătorile Zilei Independenței americane — 250 de ani de la fondarea SUA — ar fi fost „practic imposibil” fără efectele poluării cu combustibili fosili. Evenimentul a acoperit estul SUA cu temperaturi de 38°C+ și umiditate ridicată, cu mai mult de 140 de milioane de oameni sub alerte de caniculă. Prof. Friederike Otto (Imperial College London): „Când o sărbătoare istorică este perturbată și meciurile Cupei Mondiale se joacă în condiții nesigure, nu ar mai trebui să fie nevoie de un studiu științific suplimentar.” (WWA)

6. Experiment de 37 de ani: carbonul „stabil” din sol se descompune sub efectul încălzirii. Cel mai lung experiment de încălzire a solului din lume a revelat o problemă climatică neașteptată. După aproape patru decenii, cercetătorii au descoperit că încălzirea poate determina microbii să descompună carbonul stabil din sol — cel despre care oamenii de știință credeau că este în mare parte protejat. Aceasta eliberează CO₂ suplimentar în atmosferă, potențial accelerând încălzirea globală. Procesul creează un circuit de feedback: temperaturi mai ridicate → mai mult carbon eliberat din sol → și mai multă încălzire. Studiul a apărut în Science of the Total Environment. (ScienceDaily) 

7. Oceanele pierd oxigen rapid — cercetătorii cer adăugarea unui al zecelea „prag planetar”. Oxigenul, elementul care susține aproape toată viața multicelulară pe Pământ, dispare din ecosistemele acvatice ale lumii. O nouă sinteză în Limnology and Oceanography avertizează că această criză accelerată, cauzată de om, amenință să destabilizeze biosfera. Autorii propun ca deoxigenarea acvatică să fie adăugată ca al zecelea prag al cadrului Planetary Boundaries — alături de schimbările climatice, acidifierea oceanelor și pierderea biodiversității. Scăderea oxigenului este asociată cu producția crescută de protoxid de azot (N₂O) — un gaz cu efect de seră de 300 de ori mai puternic decât CO₂. (Phys.org)

8. Geoinginerie climatică: strălucirea norilor marini ar putea „stinge” un Super El Niño — dar cu riscuri majore. Un studiu în Science Advances sugerează că utilizarea țintită a tehnicii de „strălucire a norilor marini” (marine cloud brightening) ar putea slăbi un El Niño emergent. Prin injectarea de aerosoli în norii de deasupra Pacificului de sud-est, cercetătorii au simulat neutralizarea completă a unui Super El Niño — transformându-l într-un eveniment neutru. Un al doilea studiu avertizează că aceeași tehnică aplicată diferit ar putea perturba dramatic ciclul El Niño la nivel global, generând consecințe meteorologice neprevăzute. Rezultatele reamintesc că eforturile de răcire a planetei pot produce efecte secundare grave dacă sunt implementate fără o înțelegere completă a sistemului climatic. (ScienceDaily)

9. Pământul are un termostat natural și oamenii de știință au aflat în sfârșit cum funcționează. Pe 16 iulie 2026, oamenii de știință au identificat un circuit de feedback ascuns care ar putea explica cum Pământul și-a reglat clima timp de zeci de milioane de ani. Pe măsură ce nivelul mărilor a crescut și a scăzut, a schimbat cantitatea de fosfat care ajungea în oceanul deschis, afectând viața marină și, prin urmare, absorbția de CO₂ din atmosferă. Descoperirea este relevantă pentru înțelegerea rezilienței pe termen lung a sistemului climatic și a limitelor acesteia în fața modificărilor antropice rapide. (ScienceDaily)

10. Solarul global a depășit 3.000 GW și a depășit cărbunele în SUA pentru prima dată în istorie. În aprilie 2026, capacitatea solară globală instalată a depășit 3.000 GW — un al treilea terawatt adăugat în mai puțin de 20 de luni, un ritm de expansiune fără precedent. În primul trimestru al anului, solarele și bateriile au reprezentat 91% din toată noua capacitate de producere a energiei în SUA — cel mai ridicat procent trimestrial înregistrat vreodată. În mai 2026, solarele au depășit cărbunele în mixul electric al SUA pentru prima lună din istorie — o inversare structurală față de urmă cu cinci ani, când cărbunele deținea 19,7% față de solarele cu 5,4%. (Ember)

Sursa foto: WIRED