Un val extrem de căldură afectează „seiful destinat sfârşitul lumii” din Arctica – Cronica de Mediu

1. Temperaturile calde au încins Pământul în prima jumătate a anului 2020.Datele de la Institutul Goddard pentru Studii Spațiale ale NASA au confirmat că am trăit din ianuarie până în iunie cea mai caldă perioadă* pe Pământ (*măsurată). În 140 de ani de măsurători directe ale suprafeței, doar prima jumătate a anului 2016 a fost mai caldă (care s-a dovedit a fi cel mai cald an înregistrat vreodată). Deja, 19 din ultimii 20 de ani sunt cei mai calzi din tot istoricul măsurat. Planeta reacționează la cele mai înalte niveluri de dioxid de carbon atmosferic din ultimii 800.000 de ani, dar mai probabil milioane de ani (dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră care captează căldura).  (Sursă: Mashable.com )

2. Un val extrem de căldură afectează „seiful destinat sfârşitul lumii” din Arctica.Denumit Doomsday Vault, seiful adăpostește aproape 900.000 de semințe în scopuri de cercetare, reproducere și educație. Ce loc mai bun pentru a construi un seif ce trebuie ținut la rece, pentru a rezista 200 de ani, decât insulele îndepărtate, acoperite de zăpadă din Svalbardul arctic al Norvegiei? Stând la aproximativ 1000 de kilometri de Polul Nord, instalația este îngropată în permafrost pentru a proteja mostrele de semințe prețioase. Asta până la apariția unui val de căldură care provoacă topirea gheții din regiune. (Sursă: weforum.org )

3. Orașele din Orientul Mijlociu înregistrează cele mai ridicate temperaturi din lume, cu temperaturi de peste 50C în fiecare zi.Bagdad, Irak, a înregistrat cele mai ridicate temperaturi în această săptămână de 51,7C. În orașulul Basra, în Irak, s-au înregistrat 53C. Recorduri s-au înregistrat și în Damasc în Siria, cu 46C. O stație de monitorizare din Houch al-Oumara, în Liban, a înregistrat marți 45.4, un record pentru Liban. (Sursă: dailymail.co.uk )

4. Oamenii de știință au redus semnificativ diferența între cel mai pesimist scenariu climatic și cel mai optimist. Oamenii de știință s-au străduit zeci de ani să răspundă la întrebarea de bază: cât de mult se va încălzi pământul la o anumită cantitate de dioxid de carbon din atmosferă. Rezultatele lor, publicate pe 22 iulie în Review of Geophysics, au arătat că planeta se va încălzi, în medie, între 2,6 grade Celsius și 3,9 grade Celsius dacă dioxidul de carbon atmosferic se va dubla conform estimărilor până în 2050. Până la publicarea acestor noi date, intervalele folosite datau din anii `70 (1,5 și 4.5 grade Celsius)(Sursă: vox.com )

5. Acizii nano-solizi transformă dioxidul de carbon în combustibil și deșeurile de plastic în substanțe chimice. Cauza principală a schimbărilor climatice este CO2 atmosferic, iar nivelurile cresc în fiecare zi. Pe de altă parte și cantitatea excesivă de deșeuri de plastic a devenit o problemă serioasă de mediu. Într-o lucrare publicată în Nature Communications, cercetătorii s-au ocupat de ambele probleme în același timp, prin dezvoltarea acizilor nano-solizi care transformă CO2 direct în combustibil (eter dimetilic) și deșeurile de plastic în substanțe chimice (hidrocarburi). (Sursă:phys.org )

6. Orașul olandez Arnhem se reproiectează pentru a face față căldurii extreme și inundațiilor severe. Guvernul intenționează să înlocuiască 10% din drumurile orașului cu verdeață. Ca și alte zone urbane, drumurile și parcările absorb și eliberează căldură. Arnhem intenționează să identifice drumurile nefolosite și să le micșoreze, înlocuindu-le cu zone plantate care pot ajuta atât la reducerea căldurii, cât și la gestionarea inundaților. (În prezent investighează modul în care asfaltul ar putea fi reciclat.) (Sursă: fastcompany.com )

7. Schimbările climatice modifică ecosistemele marine arctice.Reducerea stratului de gheață expune la lumina soarelui  partea întunecată a Oceanului Arctic, ducând astfel la acumularea de biomasă de microalge și productivitate în ecosistemul marin. (Sursă: sciencemag.org )

8. Schimbările climatice îsi fac simțită prezența în Svalbard, unde o mină de cărbune a fost inundată prin topirea ghețarului din Norvegia.Cu o zi înainte de inundație, a fost înregistrată o căldură record de 21,7 ° C în Longyearbyen, cea mai ridicată temperatură măsurată până acum la nord în Arctica Europeană. Mina 7 este situată la aproximativ 15 kilometri sud-est de Longyearbyen și este singura mină de cărbune din Norvegia rămasă pe arhipelagul arctic. Mina furnizează centralei locale 30.000 de tone de cărbune anual, în timp ce alte 80.000 de tone sunt exportate clienților din industria metalurgică și chimică europeană. (Sursă: rcinet.ca )

9. Două zone acoperite de gheață din Arctica canadiană au dispărut din cauza încălzirii globale, dezvăluie imaginile unui satelit NASA.În 2015 zonele mai aveau 5% din suprafața totală măsurată acum 60 de ani. În 2020 au dispărut complet. (Sursă: dailymail.co.uk )

10. „Cel mai mortal an: 2019”: număr record de activiști de mediu uciși în 2019. Cel puțin 212 de „apărători” ai terenului și ai mediului au fost uciși în 2019, potrivit unui raport anual al grupului de supraveghere Global Witness. În medie, patru oameni au fost uciși în fiecare săptămână de la Acordul climatic de la Paris din decembrie 2015. Mulți sunt indigeni care încearcă să protejeze terenurile de exploatarea ilegală. În alte colțuri ale lumii, exploatarea minieră și forajul de petrol și gaze sunt menționate ca generatori ai violenței. Jumatate dintre decese s-au inregistrat in Colombia si Philippines.  (Sursă: euronews.com )

Ți-ar mai putea plăcea
Emisiile de gaze cu efect de seră ale UE continuă să scadă odată cu reducerea cărbunelui – Cronica de Mediu
Polului Sud se incălzește de trei ori mai repede decât media  globală – Cronica de Mediu
Un comentariu

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău