Canada a eșuat să aducă indivizi acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în fața justiției – Cronica Juridică

România

1. O sinteză a jurisprudenței CEDO privind violența domestică și violența împotriva femeilor a fost publicată pe platforma Juridice. (Juridice)

2. ICCJ a hotărât că instanța are dreptul de a reveni asupra unor probe încuviințate, dacă apreciază că administrarea altor probe anulează necesitatea administrării probelor inițiale admise, conform art. 259 C.proc.civ. În consecință o astfel de situație nu atrage sancțiunea nulității sub motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 5 din C.proc.civ. și nu se pot reține nici motivele de casare reglementate de art. 488 alin. 1 pct. 6-8 C.pr.civ. (Juridice)

Europa

3. Serviciul de Investigații Speciale al Armeniei l-a acuzat recent pe fostul deputat al Partidului Armenia Prosperă, Hrant Davtyan și pe fiul acestuia, Arsen Davtyan, pentru că nu au declarat o importantă proprietate pe care o dețin în Armenia. Purtătorul de cuvânt al instituției a anunțat că un dosar penal bazat pe investigația ziarului Hetq cu privire la deținerea unor proprietăți în Dubai de către oficialii armenieni. Dosarul penal a fost deschis pe 12 februarie, iar investigația a avut în vedere mai mulți oficiali armenieni, inclusiv deputatul Hakob Hakobyan, fostul adjunct al ministrului finanțelor și fostul adjunct al președintelui comisiei privind veniturile statului, Arthur Afrikyan, fostul director general al Zangezur Copper și Molybdenum Combine Maxim Hakobyan. (Link)

America de Nord

4. Canada a eșuat să aducă indivizi acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în fața justiției, conform unui raport lansat marți, 8 septembrie, de organizația Amnesty International Canada. Noul raport este o parte a unei serii care documentează cum sistemele judiciare din jurul lumii eșuează să îi condamne pe cei acuzați de crime sub dreptul internațional în mod efectiv. Raportul lansat marți arată că programul Canadei privind crimele împotriva umanității și crimele de război este în mod flagrant ”subfinanțat și neutilizat”. Amnesty International a scris că uciderea pe 21 iunie a unui național liberian, Bill Horace, care a servit sub regele războiului african și criminalul de război Charles Taylor, conducând forțele rebele, a evidențiat că Canada a eșuat să aducă criminalii de război suspectați în fața justiției. Autoritățile canadiene se pare că au știut că Bill Horace era în viață și locuia în Canada de cel puțin un deceniu. Canada a adoptat legea crimelor împotriva umanității și crimelor de război în 2000, care criminalizează genocidul, crimele împotriva umanității, și crimelor de război în Canada, chiar și atunci când sunt comise în străinătate. În orice caz, doar doi oameni au fost judecați sub această lege și condamnați pentru crime de război în Rwanda în anii 1990s. Au existat însă peste 17.000 de cazuri de suspecți criminali de război care au fost evaluate de către instituțiile canadiene între 1997 și 2007. (Jurist.org)

5. Departamentul de Justiție al SUA a inițiat o cerere de retragere a cazului de defăimare împotriva președintelui Donald Trump din Curtea Statului New York și mutare la Curtea Districtuală a Districtului de Sud al New York și a încercat înlocuirea cu guvernului american în locul lui Donald Trump, ca acuzat în dosar. Acțiunea este ultimul răspuns al guvernului la o cerere de chemare în judecată inițiată împotriva lui Donald Trump de către E. Jean Carroll în noiembrie trecut, o jurnalistă care pretinde că Donald Trump a violat-o într-o cabină de probă dintr-un magazin, la jumătatea anilor 1990. După ce aceasta a ieșit public cu privire la presupusul viol, Trump a negat că ar fi întâlnit-o vreodată și a acuzat-o că minte despre incident pentru a face bani din vânzarea unei cărți și ca parte a unei agende politice împotriva administrației sale. Carroll a deschis un proces civil pentru defăimare în instanță, pretinzând că atacurile președintelui împotriva caracterului și integrității sale i-au cauzat prejudicii personale. Trump a încercat inițial să amâne cazul cerând imunitatea, însă decizia Curții Supreme în cazul Trump v. Vance a arătat că un președinte în funcție nu se bucură de imunitate absolută în fața procedurilor instanței, iar judecătoarea Verna Saunders a respins amânarea și a dispus ca dosarul să meargă mai departe. Acum Departamentul de Justiție încearcă înlocuirea lui Trump ca acuzat în dosar, pretinzând că ”a acționat în limitele prerogativelor sale” când a negat violarea jurnalistei. Sub legea federală a acțiunilor în pretenție, dacă un angajat al guvernului prejudiciază pe cineva în timp ce acționează conform rolului profesional, Statele Unite sunt substituite ca acuzat și sunt subiect al oricărei vinovății rezultate din proces. Aceasta poate însemna că plătitorii de taxe americani pot fi, în ultimă instanță, obligați să plătească daunele în eventualitatea în care Jean Carroll câștigă procesul. (Link)

Global

6. O instanță din Arabia Saudită a condamnat recent opt indivizi conectați cu uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi. Curtea a modificat sentința anterioară de condamnare la moarte a cinci acuzați, condamnându-i la 20 de ani închisoare. Doi dintre acuzați au fost condamnați la 10 ani, iar unul la 7 ani închisoare. Khashoggi, un dizident saudit și contributor pentru Washington Post a fost ucis în 2018, în consulatul saudit din Turcia, unde a mers pentru a ridica niște documente necesare pentru căsătorie, însă nu a mai ieșit din consulat. Mai multe agenții de știri au relatat că a fost ucis și secționat în interiorul consulatului. Anterior asasinării sale, Khashoggi l-a criticat în mod regulat pe prințul moștenitor saudit, Mohammed Bin Salman. Un raport al Consiliului de Securitate al ONU lansat în iulie ”a determinat că există probe credibile, garantând o investigație ulterioară, a vinovăției unor înalți oficiali saudiți, inclusiv prințul moștenitor”. În pofida acestor probe, procurorii nu au condamnat niciodată vreun înalt oficial saudit sau pe prințul MBS. Raportul a concluzionat de asemenea că Arabia Saudită și Turcia ”au eșuat să respecte standardele internaționale cu privire la investigarea acestei morți”. (Link)

7. Două organizații de știri și un grup de drepturi au raportat că doi soldați din Myanmar au mărturisit că au ucis musulmani din minoritatea Rohingya. Aceștia vor fi mutați la Haga, în Olanda, iar în mărturia lor video au declarat că ofițerii aflați în comandă au ordonat soldaților să masacreze musulmanii Rohingya în 2017. Soldații pretind că au îngropat corpurile victimelor în gropi comune. Guvernul din Myanmar a negat orice presupuneri că ar fi comis orice fel de crime împotriva Rohingya și cu privire la existența mormintelor. Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU a publicat un raport în 2019 în care au precizat misiunea de a dezvălui ”acțiunile genocidale care pot apărea sau reapărea” și a stabilit că ”Myanmar eșuează în obligația sa de a preveni genocidul”. Curtea Penală Internațională investighează de asemenea persecuția și alte acte inumane comise împotriva Rohngya în Myanmar. Rămâne neclar dacă soldații vor apărea în instanță ca martori sau dacă vor fi judecați, iar biroul Procurorului CPI a refuzat să comenteze public în orice fel investigația în curs. Un purtător de cuvânt pentru CPI a clarificat că cei doi foști soldați ”nu sunt în custodia Curții”. (Link)

8. Canada și Olanda se vor alătura formal solicitării legale a Gambiei pentru a face Myanmar responsabilă în privința acuzațiilor de genocid împotriva minorității musulmane Rohingya, într-o acțiune descrisă de observatori ca istorică. Într-o declarație comună emisă miercuri, 10 septembrie, ministrul de externe canadian Fracois-Philippe Champagne și partenerul său olandez, Stef Blok, au spus că cele două națiuni au intervenit în cazul adus în fața Curții Internaționale de Justiție ”pentru a preveni crima genocidului și pentru a-i obliga pe cei responsabili să răspundă”. Procesul ”de interes pentru întreaga umanitate” va implica cele două țări în ”sprijinirea problemelor legale complexe și se vor opri cu atenție specială asupra crimelor legate de violența sexuală și de gen, inclusiv violul”. Peste 730.000 de musulmani Rohingya și-au părăsit casele din regiunea Rakhine din Myanmar în august 2017, trecând granița în Bangladesh, unde locuiesc acum în tabere de refugiați aglomerate, după ce armata a lansat o reprimare brutală în vestul statului. Centrul Global pentru Justiție din New York a felicitat implicarea Olandei și Canadei, numind-o istorică. ”Încet, dar sigur, lațul se strânge în jurul liderilor Myanmar – nu vor putea să scape de acest genocid” a spus Tun Khin, președintele Rohingya Burmezi din Marea Britanie. Cele două țări au cerut și altor state să sprijine acțiunea legală a Gambiei, lansată în noiembrie 2019, din partea celor 57 de națiuni din Organizația Cooperării Islamice. (AlJazeera)

9. Lordul mexican al drogurilor, Joaquin ”Chapo” Guzman a făcut apel împotriva sentinței sale pe viață în închisoare primită acum un an de la o instanță americană, pentru traficarea a sute de tone de narcotice în SUA. ”El Chapo” este ținut în izolare, încarcerat într-una dintre cele mai securizate închisori americane, aflată în deșertul muntos din Colorado. Avocatul său consideră că judecarea sa a fost marcată de exces rampant și exagerare, atât guvernamentală, cât și judiciară. Apelul a fost depus la Second Circuit Court of Appeals în New York. În vârstă de 62 ani, fostul lider al puternicului cartel al drogurilor Sinaloa din Mexic, a fost condamnat anul trecut pentru crime petrecute într-un sfert de secol, inclusiv traficarea a sute de tone de cocaină, heroină, metamfetamine și marijuana. În timpul dominației lui Guzman, imperiul cartelului său s-a extins pe glob, tentaculele sale întinzându-se din Americi în Europa și Asia. ”El Chapo” a reușit să evadeze de două ori, însă soldații din marina mexicană l-au capturat șase luni după evadare și a fost extrădat în SUA. (Link)

10. O instanță din Ecuador a menținut sențința de opt ani închisoare împotriva fostului președinte Rafael Correa pentru că a încălcat legile de finanțare a campaniei, ceea ce l-a blocat să participe în alegerile din 2021 ca vice-președinte. Correa, care a fost la putere un deceniu, până în 2017, și locuiește acum în Belgia, și-a anunțat luna trecută candidatura pentru vice-președinte, ca parte a unei coaliții care să îl concureze pe președintele Lenin Moreno – un protejat al lui Correa, care ulterior s-a dezis de el. Correa a depus apelul, ultimul permis de legea ecuadoriană, la Curtea Națională de Justiție, pentru a anula decizia care l-a condamnat la închisoare și i-a anulat dreptul la cetățenie. Judecătorii au respins cererea fostului președinte și a celorlalți 15 oficiali din guvernul său, precum și a unor oameni de afaceri conectați dosarului. Hotărârea instanței a stabilit și reparații către stat în sumă de $ 14.7 milioane. Correa a negat acuzațiile că și-ar fi finanțat campania din mită primită între anii 2012 și 2016 și a numit cazul un exemplu de persecuție politică a actualului președinte, ales în 2017. Fostul președinte are și un mandat de arestare în așteptare pentru presupusa răpire a unui oponent politic. (Link)

Ți-ar mai putea plăcea
Monica Macovei a câștigat la CEDO dreptul de a-i numi corupți pe unii politicieni PSD – Cronica Juridică
Analiză: Avantajele Kurzarbeit, subvenționarea de către stat a timpului redus de muncă – Cronica Juridică

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău