Filmarea unor persoane, fără acordul lor, cu camere video montate către domeniul public trebuie să respecte prevederile Regulamentului General de Protecție al Datelor – Cronica Juridică

România

1. Filmarea unor persoane, fără acordul lor, cu camere video montate către domeniul public, către un spațiu comun dintr-un imobil sau către proprietăți ale vecinilor trebuie să respecte prevederile Regulamentului General de Protecție al Datelor, în caz contrar monitorizările video nu pot fi făcute. În practică există numeroase situații în care nu există nicium temei legal pentru supravegherea video. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că, în cadrul unui sistem de supraveghere video, o înregistrare video a unor persoane, stocată pe un echipament de înregistrare în mod continuu, și anume pe hard disk‑ul acestui sistem, constituie, în conformitate cu articolul 2 litera (b) și cu articolul 3 alineatul (1) din Directiva 95/46, o prelucrare de date cu caracter personal automată (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 decembrie 2014, Ryneš, C‑212/13, EU:C:2014:2428, punctele 23 și 25). (Juridice)

2. Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în ședința din 14 septembrie 2020, într-un recurs în interesul legii, că în litigiile de funcție publică vizând obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate, precum și atunci când angajatorul nu a emis un act administrativ ori actul respectiv nu a fost comunicat funcționarului public, angajatul se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, fără a fi necesar ca anterior sesizării instanței să fi solicitat angajatorului acordarea acelorași drepturi. (Juridice)

3. Ministerul Justiției a trimis luni, 14 septembrie, un comunicat prin care se arată că dosarele care au ca obiect traficul de persoane, traficul de minori, în baza Legii nr.678/2001, art. 12-13, precum și art. 210 și art. 211 din C.pen. să nu mai apară pe portalul ECRIS online, iar dosarele noi să nu mai fie evidențiate, întrucât nu există posibilitatea tehnică de anonimiza numele victimelor. Sistemul ECRIS listează automat numele părților, nediferențierea cu privire la victime fiind o imposibilitate tehnică. În consecință, instanțele de judecată au obligația de a bifa ”confidențial” un dosar din această categorie de la înregistrare până la finalizare. (Juridice)

Europa

4. Libanezii care trăiesc în alte țări nu pot accesa depozitele lor aflate în băncile din Liban, din cauza colapsului economic și social în care se află țara. O înaltă instanță engleză a hotărât recent că are jurisdicție să acționeze în judecată băncile libaneze în Marea Britanie, folosindu-se de dreptul european care protejează consumatorii. Cazul ar putea avea ramificații în toată Uniunea Europeană. Un judecător a decis că un rezident în Marea Britanie poate să își judece cazul, în care cere returnarea celor $ 1.4 milioane în depozite deținute în banca Blom Bank S.A.L. din Liban. Aparent banca libaneză i-a negat accesul la propriile resurse depozitate în bancă. Însă avocatul libanezului Khalifeh crede că se aplică art. 17 al Brussels I Regulation, care permite jurisdicția engleză sub dreptul consumatorului. În acest moment sunt peste 27.000 de libanezi într-o situație similară, iar impactul pentru băncile libaneze ar putea fi enorm. Noi cazuri pot fi deschise în Franța sau oriunde în Europa locuiesc libanezi. Băncile libaneze s-ar putea trezi cu blocarea operațiunilor europene sau cu înghețarea unor bunuri. Este neclar însă dacă băncile libaneze pot fi obligate să transfere sumele de bani constituind depozitele persoanelor care reclamă. (DW)

SUA

5. O judecătoare a U.S. District Court of the Southern District of New York a cerut guvernului Arabiei Saudite să facă disponibili douăzeci și patru de oficiali saudiți pentru a fi interogați într-un proces legat de atacurile teroriste din 11 septembrie. Judecătoarea Sarah Netburn a semnat ordinul pe 27 august. Membrii familiilor celor care și-au pierdut viețile în timpul atacurilor din 11 septembrie 2001 au deschis un dosar împotriva guvernului Arabiei saudite. Reclamanții pretind că regatul saudit a sprijinit atacurile din 9/11. Avocatul reclamanților, James Kreidler a declarat că ”Acum avem șansa să înaintăm pe scara simbolică a oficialilor saudiți. Putem începe să dezvăluim întreaga conspirație a oficialilor saudiți care au lucrat cu al-Qaeda pentru a comite ucideri în masă”. Reclamanții intenționează să investigheze ”tot ce au făcut oficialii saudiți în SUA”. În decizia sa, judecătoarea Netburn a ordonat prințului Bandar bin Sultan, ambasadorul saudit în SUA în perioada 1983 -2005, și unui membru al familiei regale saudite, printre alți oficiali saudiți curenți sau anteriori, să depună mărturie ca martori. Judecătoarea a menționat că descoperirea reglamanților sugerează că prințul Bandar bin Sultan ”are informații directe„ privind rolul unui oficial care se presupune că a fost implicat în atac. (Jurist.org)

6. Patru grupuri pentru drepturile omului au depus o plângere împotriva unui centru de deținere a migranților, Irwin County Detention Center, în care arată ”neglijență medicală” și o lipsă a măsurilor de precauție pentru COVID-19, pe baza afirmațiilor unei asistente medicale care a lucrat la acest centru. Asistenta a pretins că erau condiții de lucru și locuit nesigure, precum și o rată alarmantă de histerectomii performate pe femeile imigrante. Personalul medical ar fi ignorat cererile de asistență medicală și suferința pacienților. De asemenea, centrul a refuzat să testeze imigranții care au fost expuși la COVID-19 și erau asimptomatici, iar imigranții deținuți nu puteau să mențină distanțarea socială. Personalului centrului i s-a permis să lucreze în timp ce prezentau deja simptome de COVID-19 și așteptau rezultatele testelor. Conform uneia dintre organizații, imigranții deținuți în acest centru au raportat abuzuri de drepturile omului și condiții de trai nesanitare în urmă cu mai mulți ani. (Link)

Global

7. Procurorii din Brazilia l-au acuzat pe fostul președinte Lula da Silva de spălare de bani, la mai puțin de un an după ce instanța supremă a hotărât eliberarea acestuia din închisoare. Procurorii acuză că fostul președinte al Braziliei în perioada 2003-2010 a primit mită din partea companiei de construcții Odebrecht, deghizate ca donații către un institut care îi poartă numele. Fondurile ar fi fost primite ilegal de Instituto Lula între decembrie 2013 și martie 2014, în schimbul acordării unor contracte cu compania de gaz deținută de stat, Petrobras. Avocații lui Lula susțin că procurorii nu au nicio dovadă pentru acuzații. Investigația Car Wash îl implică și pe fostul său ministru de finanțe și pe directorul Institutului Lula. (Link)

8. Guvernul Mozambicului și armata țării au condamnat execuția brutală a unei femei dezbrăcate de către bărbați care purtau cagule, care apar într-un video. Filmul, care a fost larg distribuit pe social media, arată bărbați înarmați care fugăresc și bat o femeie, care a fost deposedată de hainele sale. Femeia este bătută cu bâte și este acuzată că ar fi membră a grupului jihadist al-Shabab. Ulterior bărbații au deschis focul asupra ei, fiind ucisă. Identitatea bărbaților din video a rămas necunoscută. Ministrul apărării a cerut urgent o investigație cu privire la îngrozitorul film. În luna mai, grupurile de drepturile omului au obținut video-uri care arată soldați care abuzează prizonieri arestați pe suspiciunea că ar fi militanți islamiști. (DW)

9. Paul Rusesabagina, eroul filmului ”Hotel Rwanda”, în care este portretizat ca fiind cel care a salvat Tutsi în timpul genocidului din 1994 în Rwanda, a apărut în fața instanței din Kigali, fiind acuzat de 12 capete de acuzare, inclusiv terorism, comiterea unor acte teroriste, crimă, răpire și deschiderea focului. Rusesabagina, care are acum 64 de ani, a primit cetățenia belgiană, după 1994, însă trăiește în SUA. Se afla în Dubai când a fost reținut și adus în Rwanda pentru a fi judecat. Directorului Human Rights Watch din Africa Centrală a declarat că ”Rwanda are experiență dovedită în folosirea unor metode ilegale, manipulative, pentru a ținti pe aceia percepuți ca amenințare pentru partidul aflat la conducere”. Organizația crede că Rusesabagina a fost repatriat forțat, nu prin proceduri de extrădare legale, care să garanteze un proces corect. Rusesabagina a fost un critic vehement al președintelui Kagame, de la plecarea din Rwanda și a cerut chiar rezistență armată împotriva guvernului. (Link)

10. Vietnam a încarcerat patru persoane pentru rolul avut în moartea a 39 de migranți, găsiți într-un camion frigorific în Londra, Marea Britanie, în octombrie, anul trecut. Moartea celor 31 de bărbați și opt femei din Vietnam a scos în evidență riscurile enorme ale migrației ilegale către Europa. Cei patru bărbați, cu vârste între 26 ani și 36 ani, au primit sentințe cu închisoarea între doi ani și jumătate și șapte ani și jumătate de către o instanță din provincia Ha Tinh. Un migrant ilegal poate plăti $14.000 pentru o astfel de călătorie. Camionul, în care se aflau și doi adolescenți de 15 ani, venise cu un feribot din portul belgian Zeebrugge, în dimineața zilei de 23 octombrie. Victimele au murit din lipsa oxigenului și supra încălzire. Mai multe persoane au fost arestate și condamnate în Marea Britanie, Franța și Belgia, în legătură cu acest caz, inclusiv șoferul camionului, Maurice Robinson, din Irlanda de Nord, care a pledat vinovat la acuzația de ucidere. (Link)

Ți-ar mai putea plăcea
Judecator: Administrația Trump a eșuat să arăte emailurile despre ajutorul SUA către Ucraina în 2019 – Cronica Juridică
Procurorul general al Belgiei va deschide o anchetă împotriva unui înalt oficial al Uniunii Europene – Cronica Juridică

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău