NASA a programat pentru 7 martie lansarea misiunii Artemis II în jurul Lunii – Cronica Spațială

1. NASA a stabilit pentru 7 martie la ora 03:29 (ora României) lansarea misiunii Artemis II, în cadrul căreia patru astronauți vor călători în jurul Lunii. Decizia a fost luată ca urmare a faptului că testul de alimentare cu carburant a rachetei Space Launch System s-a desfășurat cu succes în această săptămână, fără scurgerile de hidrogen care au fost semnalate la prima tentativă. Totuși, agenția americană nu a exclus prelungirea termenului, întrucât inginerii mai au de rezolvat anumite obiective înainte de lansare. (Reuters)

2. Inginerii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) au conceput o tehnologie care permite roverului Perseverance de pe planeta Marte să-și determine localizarea fără nicio intervenție directă din partea operatorilor de pe Pămnânt. Tehnologia se numește Mars Global Localization și utilizează un algoritm care compară imaginile panoramice realizate de camerele foto ale roverului cu hărțile orbitale ale planetei care există deja stocate la bordul roverului. Algoritmul determină poziția roverului în aproximativ două minute cu o marjă de eroare de numai 25 de centimetri. Astfel, Perseverance se poate deplasa în mod autonom pe Marte, în condițiile în care până acum avea nevoie de instrucțiunile inginerilor NASA, cu care comunica o singură dată pe zi. Cu alte cuvinte, principalul avantaj este că Perseverance va putea parcurge distanțe mai lungi în fiecare zi. Până acum, tehnologia a fost testată cu succes în 2 februarie și 16 februarie, iar aceasta este complementară tehnicii prin care roverul își poate planifica singur traseele pe baza unor modele vizuale de Inteligență Artificială (Vision Language Models – VLM) dezvoltate de Anthropic. (Jet Propulsion Laboratory)

3. Cercetătorii au utilizat imagini de arhivă de la misiunea NEOWISE (Near-Earth Object Wide-field Infrared Survey Explorer) pentru a înțelege misterul unei supernove eșuate. Datele arată că, în loc să explodeze și să se transforme într-o supernovă, steaua M31-2014-DS1 din galaxia Andromeda situată la 2,5 milioane de ani-lumină distanță de Pământ și-a expulzat straturile exterioare pe măsură ce nucleul său a rămas fără combustibil. Astfel, cea mai mare parte a materiei stelare s-a prăbușit sub propria gravitație și s-a transformat într-o gaură neagră. (Jet Propulsion Laboratory)

4. Un studiu publicat de Institutul Federal de Tehnologie din Zurich arată că nucleul unei planete aflată în proces de formare trebuie să conțină o cantitate minimă de fosfor și azot pentru ca planeta să ofere ulterior condiții prielnice pentru formarea vieții. Existența acestor elemente în nucleul aflat în formare permite ulterior ca fosforul și azotul să rămână și la suprafața viitoarei planete. Fosforul este considerat esențial pentru formarea ADN-ului, în timp ce azotul este o componentă esențial pentru proteine. (Astronomy)

5. Astronomii au identificat o galaxie care potrivit datelor preliminare este alcătuită în proporție de 99% din materie neagră, ceea ce ar înseamnă că este una dintre cele „întunecate” galaxii descoperite până în prezent. Galaxia a primit numele provizoriu Candidate Dark Galaxy-2 (CDG-2), iar astronomii au identificat până acum doar patru roiuri globulare, comparativ cu cele peste 150 care există în galaxia noastră. Luminozitatea este de asemenea foarte scăzută, echivalentă cu cea a un milion de stele precum Soarele. Galaxia a fost descoperită cu telescopul spațial Hubble. (Hubble)

6. Astronomii chinezi au descoperit o moleculă organică numită metanimină într-un nor dens de gaz și praf care se va transforma ulterior într-un sistem stelar cu mai multe planete. Teoretic, acest lucru înseamnă că planetele din acel sistem stelar se vor forma cu un așa-numit „kit de pornire” de molecule organice. Norul de gaz și praf a primit numele L1544 și se află în Norul Molecular din constelația Taurus. (The Astrophysical Journal Letters)

7. Astronomii au realizat prima hartă 3D a aurorelor de pe planeta Uranus, pe baza datelor colectate cu telescopul spațial James Webb. Astronomii au analizat modul în care temperatura și particulele încărcate energetic au variat în înălțime în timp ce planeta se rotește. Datele ar putea fi utile pentru ca astronomii să înțeleagă mai bine modul în care au loc astfel de mecanisme pe alte planete asemănătoare din afara sistemului nostru solar. (Space)

8. Creierul unui astronaut se deplasează în interiorul craniului său cu până la 2 milimetri în cazul în care acesta petrece un an în condiții de microgravitație pe Stația Spațială Internațională, potrivit unui studiu care a luat în calcul scănările prin rezonanță magnetică de la 26 de astronauți care au petrecut diverse intervale de timp pe Stația Spațială Internațională. Chiar dacă deplasarea pare minoră, aceasta este în realitate una semnificativă în spațiul limitat al craniului. (Scientific American)

9. Cercetătorii din Germania au observat în timp real un nor de aer poluat provocat de rămășițele treptei superioare ale unei rachete Falcon 9, care s-a dezintegrat în spațiu deasupra Irlandei după o lansare care a avut loc în luna februarie 2025. Astfel, cercetătorii au detectat la vremea respectivă un nor de litiu generat în momentul dezintegrării rachetei, iar acesta s-a deplasat ulterior sub acțiunea vântului până deasupra Germaniei, pe parcursul a 20 de ore. În schimb, rămășițele rachetei au ajuns în partea vestică a Poloniei în numai două minute și jumătate. (Space)

10. NASA a finalizat ancheta cu privire la eșecul capsulei Starliner dezvoltate de Boeing, care a trimis doi astronauți cu Stația Spațială Internațională în iunie 2024, dar care a suferit o serie de defecțiuni tehnice pe parcurs. Cei doi astronauți au revenit ulterior pe Pământ cu o capsulă Dragon-Crew a companiei SpaceX, iar capsula Starliner a revenit fără echipaj la bord. NASA a catalogat misiunea drept un eșec de tip A, similar cu clasificarea pentru misiunile Apollo 1 și pentru cele două misiuni cu navete spațiale Challenger și Columbia care au explodat. Jared Isaacman, administratorul NASA, susține că principala problemă nu a fost una legată de hardware, ci de modul în care conducerea Boeing a luat decizii cruciale cu impact major asupra misiunii. (EarthSky)