NASA a reprogramat lansarea misiunii Artemis II pentru 1 aprilie – Cronica Spațială

1. NASA a reprogramat lansarea misiunii Artemis II pentru 1 aprilie, cu variante de rezervă pentru fiecare zi până în 6 aprilie, ca urmare a faptului că a remediat scurgerea de heliu care a condus la retragerea rachetei Space Launch System (SLS) în hangar. Racheta SLS va fi trimisă pe rampa de lansare în 19 martie, iar de data aceasta nu va mai fi nevoie de încă un test de combustibil înainte de lansare, întrucât acesta a fost finalizat cu succes înainte de apariția scurgerii de heliu. Misiunea Artemis II va trimite patru astronauți într-un ocol al Lunii fără aselenizare. (Space)

2. Pentru prima oară în istorie, un dispozitiv spațial construit de om a modificat orbita unui corp ceresc în jurul Soarelui. Mai exact, sonda Double Asteroid Redirection Test (DART) a reușit în 26 septembrie 2022 să modifice orbita comună a asteroizilor Didymos și Dimorphos în jurul Soarelui cu 0,15 secunde, potrivit datelor analizate de cercetători. Chiar dacă practic este nesemnificativă, modificarea reprezintă o dovadă concretă că oamenii ar putea ajunge în punctul de a dezvolta sisteme de protecție pentru Pământ împotriva unui asteroid care se îndreaptă spre planetă. (Jet Propulsion Laboratory)

3. Un studiu publicat în Astronomy & Astrophysics susține că Soarele și alte 1.500 de stele au călătorit aproximativ 10.000 de ani-lumină din centrul galaxiei noastre către actualele poziții, eveniment petrecut cu câteva miliarde de ani în urmă. Studiul confirmă ceea ce până acum era doar o ipoteză științifică bazată pe compoziția Soarelui, în condițiile în care acesta conține elemente grele precum fier, siliciu și magneziu care sunt rare în jurul Soarelui, dar comune spre centrul galaxiei. (Astronomy)

4. Astronomii au descoperit o cantitate neobișnuit de mare de metanol pe cometa 3I/ATLAS. Aceștia au utilizat Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) pentru a analiza compoziția de metanol (o formă de alcool cu formula chimică CH3OH) și cianură de hidrogen (o moleculă cu formula chimică HCN), ambele frecvent întâlnite pe comete. Măsurătorile au indicat un raport de 70 sau chiar 120 de molecule de metanol pentru fiecare moleculă de cianură de hidrogen, ceea ce sugerează că aceasta este una dintre cele mai bogate comete în metanol dintre cele studiate până acum. (Wired)

5. Astronomii de la Instititul pentru Astronomie al Universității din Hawaii au identificat o exoplanetă cu o perioadă de revoluție de numai 6 ore care are în prezent forma unui ou din cauza forțelor exercitate de steaua gazdă aflată la o distanță foarte mică. De altfel, din cauza acestor forțe, astronomii estimează că planeta va fi practic distrusă în câteva sute de milioane de ani. (Astronomy)

6. Sateliții lui Jupiter interacționează cu câmpul magnetic al gigantei gazoase prin intermediul unor particule încărcate energetic care „se prăbușesc” în atmosfera planetei, potrivit unor date obținute cu telescopul spațial James Webb. Acest scenariu a fost identificat pe baza descoperirii unui punct rece în atmosfera lui Jupiter și a unei creșteri rapide a densității particulelor încărcate energetic. (Space)

7. Primul echipaj uman care va fi trimis de China pe Lună ar putea aseleniza în regiunea Rimae Bode, pe care cercetătorii chinezi o consideră atractivă datorită materiilor prime de la suprafață și a terenului variat. În plus, solul lunar din această regiune acoperă o lungă perioadă de timp geologic, ceea ce ar permite cercetătorilor să înțeleagă mai bine cum s-au schimbat în timp suprafața lunară și interiorul Lunii. Din punct de vedere al siguranței echipajului, regiunea este de asemenea potrivită pentru o aselenizare datorită faptului că suprafața de teren este aproape plată și oferă vizibilitate directă spre Pământ. China își propune să trimită oameni pe Lună în anul 2030. (Phys)

8. Un studiu internațional arată că, în mod paradoxal, momentul potrivit pentru ca un echipaj uman să plece într-o călătorie spre Marte este acela în care activitatea solară este la cel mai înalt nivel. Potrivit studiului, într-un astfel de moment activitatea solară împrăștie cu succes între 45% și 55% din radiațiile care provin de la supernove din afara sistemului nostru solar, pentru care nu există nicio metodă de protecție în afara securității oferită de câmpul magnetic al Pământului. Radiațiile provenite din afara sistemului solar sunt raze cosmice cu viteze apropiate de viteza luminii și pot penetra scutul termic al unei navete spațiale. Expunerea prelungită la astfel de radiații crește riscul de cancer, de boli cardiovasculare și de apapriție a cataractei. (Agenția Spațială Europeană)

9. Satelitul SPARCS de tip CubeSat a livrat primele imagini de la lansarea în spațiu și este pregătit să-și înceapă misiunea de un an în cadrul căreia va analiza activitatea stelară pe aproximativ 20 de stele cu masă redusă pe parcursul a câte 45 de zile. Astfel de stele au o activitate mai frecventă decât Soarele, iar erupțiile stelare pot afecta semnificativ atmosferele planetelor care orbitează în jurul lor. Pe baza acestor date, astonomii vor putea analiza șansele ca planetele din sistemele stelare respective să poată susțină forme de viață. (Jet Propulsion Laboratory)

10. Femeile prezintă un risc mai mare decât bărbații să sufere de cheaguri de sânge în timpul unei călătorii spațiale, potrivit unui studiu realizat pe 18 femei în care acestea au simulat condiții asemănătoare cu cele petrecute din interiorul unei capsule spațiale. Datele au arătat că, în cazul femeilor, cheagurile de sânge apar mai greu în condiții de microgravitate, dar acestea se formează ulterior mai repede după începerea procesului. Studiul a fost realizat ca urmare a faptului că o femeie astronaut a suferit un cheag de sânge la nivelul venei jugulare în timp ce se afla pe Stația Spațială Internațională în 2020. În spațiu, cheagurile de sânge apar preponderent în vena jugulară și sunt mai periculoase comparativ cu cheagurile de sânge care pe Pământ apar preponderent în zona picioarelor din cauza gravitației. (Science Alert)