Misiunea Artemis II cu patru astronauți la bord a revenit pe Pământ după ce a dat un ocol Lunii – Cronica Spațială
1. Capsula spațială Orion cu patru astronauți la bord a revenit sâmbătă pe Pământ după o misiune de 10 zile în cadrul căreia a efectuat un ocol în jurul Lunii. Cu această ocazie, cei patru astronauți au doborât recordul pentru cea mai mare distanță de Pământ la care a ajuns vreodată un echipaj uman: 406.771 de kilometri. Precedentul record de 400.171 de kilometri a fost stabilit în 1970 în cadrul misiunii Apollo 13. NASA a publicat o galerie foto cu 65 de imagini realizate de astronauți în 6 aprilie, pe parcursul a șapte ore în care capsula spațială Orion s-a aflat pe partea îndepărtată a Lunii, care nu este vizibilă de pe Pământ. În imagini, astronauții au surprins inclusiv eclipse de Soare, dar și așa-numitele fenomene „răsărit de Pământ” și „apus de Pământ”, generate de mișcarea capsulei Orion pe traiectoria în jurul Lunii și de rotația și poziția relativă a Pământului și Lunii. Spre deosebire de misiunea Artemis I fără echipaj uman, de data aceasta capsula Orion a revenit pe Pământ pe o traiectorie mai abruptă, cu scopul de a scurta timpul efectiv petrecut în atmosferă. Decizia a fost luată pentru că în cadrul misiunii Artemis I s-au observat o serie de crăpături în scutul termic la revenirea prin atmosferă. (NASA, galerie foto)
2. Agenția Spațială Europeană a amânat lansarea misiunii SMILE (Solar Wind Magnetosphere Ionosphere Link Explorer) programată inițial pentru 9 aprilie din cauza unei defecțiuni tehnice la o componentă a unui subsistem, iar o nouă dată de lansare nu a fost încă anunțată. Misiunea prevede lansarea unui satelit de 2,3 tone la o altitudine de 121.000 de kilometri pentru a studia modul în care vântul solar interacționează cu câmpul magnetic al Pământului, întrucât activitatea solară poate afecta sistemele de comunicații și de energie ale planetei. SMILE are inclusiv o importanță geostrategică, întrucât este prima misiune spațială din istorie dezvoltată și operată de Agenția Spațială Europeană împreună cu o instituție chineză, mai exact cu Academia Chineză de Științe, un institut de cercetare care dezvoltă tehnologii și instrumente științifice utilizate de China în misiunile spațiale. (European Business Magazine, European Space Agency)
3. Mai multe forme de azot au fost identificate în probele de sol lunar care au fost colectate în cadrul misiunilor spațiale Chang’e-5 și Chang’e-6 coordonate de China. Această descoperire confirmă că, în absența unei atmosfere, Luna păstrează mult mai bine decât Pământul materialele organice aduse de asteroizi și comete de-a lungul istoriei Universului. Datele au fost obținute de cercetătorii de la Institutul de Geologie și Geofizică al Academiei Chineze de Științe. (Chinese Academy of Science)
4. Cercetătorii de la Universitatea din Hawaii susțin că depozitele de gheață de la cei doi poli Lunii sunt mai mici decât estimările anterioare. Datele colectate cu sonda spațială Korea Pathfinder Lunar Orbiter arată că gheața există doar în depozite mici și izolate din craterele lunare aflate permanent în umbră. Cantitatea de gheață de pe Lună poate juca un rol esențial în dezvoltarea unei baze lunare care să fie locuită permanent de echipaje lunare. (EarthSky)
5. Astronomii au identificat pentru prima oară două găuri negre supermasive care se orbitează una pe cealaltă și se apropie de punctul în care vor fuziona. Cele două găuri negre se află în centrul galaxiei Markarian 501, situată la aproximativ 456 de milioane de ani-lumină de Pământ, iar datele arată că fuziunea ar putea avea loc într-un interval de numai 100 de ani. (EarthSky)
6. Astronomii au o nouă explicație pentru obiectele cosmice cunoscute drept mici puncte roșii (Little Red Dots – LRD) care au fost descoperite pentru prima oară în 2022 cu telescopul spațial James Webb. La vremea respectivă, astronomii au speculat că LRD-urile ar putea fi o clasă distinctă de galaxii ce găzduiesc găuri negre aflate în fază activă de acreție, însă studiul realizat acum arată că acestea ar putea reprezenta de fapt o evoluție a unor galaxii influențate direct de găuri negre active. (Live Science)
7. Cercetătorii care au analizat datele colectate pe Lună de landerul Blue Ghost al companiei private Firefly Aerospace susțin că informațiile potrivit cărora partea Lunii vizibilă de pe Pământ este mai caldă decât celelalte regiuni este, în realitate, falsă. Datele au fost colectate în regiunea Mare Crisium, una îndepărtată de regiunile considerate mai calde, motiv pentru care cercetătorii susțin că datele sunt mai relevante decât cele obținute în urmă cu peste 50 de ani în cadrul misiunilor Apollo 15 și Apollo 17. (Space)
8. Astronomii au observat modul în care o galaxie a întrerupt fluxul de materie spre o gaură neagră supermasivă situată în centrul acesteia. Această schimbare a condus la scăderea luminozității galaxiei cu 95% pe parcursul unei perioade de numai 20 de ani. Descoperirea este importantă pentru că demonstrează că activitatea unei găuri negre supermasive se poate schimba radical într-un interval de timp extrem de scurt la scară cosmică, comparabil cu durata unei vieți umane. (Space)
9. Cercetătorii de la Université Libre de Bruxelles din Belgia și Khalifa University din Emiratele Arabe Unite au efectuat un experiment care a demonstrat că aerogelurile din grafen sunt proiectate înainte cu mare viteză atunci când sunt expuse la lumină în condiții de microgravitate. Experimentul demonstrează că aerogelurile din grafen pot fi utilizate ca sistem de propulsie pentru o sondă spațială cu panouri fotovoltaice sau pentru a modifica altitudinea sateliților de pe orbită, ceea ce ar reduce consumul de carburant tradițional. Aerogelurile din grafen sunt materiale foarte ușoare și poroase obținute prin așezarea foițelor de grafen într-o structură tridimensională asemănătoare unui burete. (European Space Agency)
10. Casa Albă a propus un buget cu 46% mai mic pentru programele științifice ale NASA în viitorul an fiscal care va începe în 1 octombrie. În cazul în care ar fi aprobat în această formă, NASA ar putea să rămână fără finanțare pentru 54 de misiuni, printre care se numără și actuala misiune a sondei spațiale Juno de pe orbita lui Jupiter, dar și două misiuni spațiale planificate pentru studierea planetei Venus: Deep Atmosphere Venus Investigation of Noble gases, Chemistry, and Imaging (DAVINCI) și Venus Emissivity, Radio Science, InSAR, Topography and Spectroscopy (VERITAS). De asemenea, scăderea bugetului ar împiedica NASA să participe la misiunea roverului marțian Rosalind Franklin dezvoltat de Agenția Spațială Europeană. (Scientific American)
