Exodul românilor din Spania a ajuns la un nivel record – Cronica dimineții

1. Exodul românilor din Spania a ajuns la un nivel record. Pentru prima dată după două decenii, comunitatea de români, pilonul central al forței de muncă străine din Peninsula Iberică, se micșorează dramatic, semnând sfârșitul unei perioade de glorie. Numai în al doilea trimestru al anului 2026, peste 5.300 de români au ales să părăsească țara. Numărul nu este un incident izolat, ci parte a unui exod prelungit. De la vârful de 750.000 de rezidenți atins în 2013, comunitatea românească a scăzut constant, riscând ca în acest an să cadă sub pragul de 500.000, un nivel care nu a mai fost văzut din 2006, anul de dinaintea aderării României la UE, semnalează El Economista. Motivul acestei plecări masive nu este lipsa locurilor de muncă, ci degradarea calității vieții. „Există de lucru, dar nu ai unde să locuiești”, este concluzia mai multor familii de imigranți. (Cotidianul)

2. Fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja îi contrazice pe cei care ”spun în gura mare că România nu are stocare”, el susţinând că în ultimele seri ”bateriile româneşti, nu bulgăreşti, dau în sistem vreo 650 de megawaţi, aproape cât Reactorul 2 de la Cernavodă”. El este optimist în ceea ce priveşte viitorul sistemului energetic al României. (News.ro)

3. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, fost ministru al Transporturilor, susţine că proiectul de pe braţul Bala al Dunării nu a fost blocat de Ministerul Transporturilor, ci de ONG-uri de mediu. El afirmă că două ONG-uri au denunţat proiectul în instanţă şi au depus plângeri la Comisia Europeană pe motiv că investiţia ar distruge habitatul sturionilor. (News.ro)

4. Românii au subscris aproape 197 milioane de euro în ediția Fidelis din august, prin peste 12.000 de ordine, depășind deja cele 180 milioane de euro atrase în iunie și depășind cu mult rezultatele slabe din mai și iulie. Aproximativ 68% din bani au fost investiți în titlurile de stat denominate în euro. (Profit.ro)

5. România a ajuns la 100 de zile de blocaj politic, iar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cere formarea unui nou Guvern și organizarea unor alegeri care să ofere Executivului un mandat pe termen lung. Mesajul a fost transmis de formațiune în contextul demersului inițiat de AUR pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan. (Cotidianul)

6. Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, cu active de 2,29 trilioane de dolari, și-a sporit expunerea pe titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor în ultimele șase luni, de la 87,97 milioane de dolari la 31 decembrie 2025 la 256,71 milioane de dolari la 30 iunie 2026. (Profit.ro)

7. SUA au plătit cel mai ridicat cost de împrumut, din 2001, pentru obligațiunile pe 30 de ani, pe fondul temerilor privind creșterea datoriei publice și inflația persistentă. La licitația de joi, Trezoreria a atras 25 miliarde de dolari la un randament de până la 5,22%, cel mai mare după nivelul de 5,52% din august 2001. (FT)

8. Ucraina a transmis Rusiei, prin intermediul unei părţi terţe, o propunere ca ambele părţi să înceteze atacurile asupra ţintelor civile în Marea Neagră, a declarat joi pentru Reuters o sursă familiarizată cu problema. Ucraina nu a primit încă un răspuns la propunere, a adăugat sursa respectivă. (Digi24)

9. Președintele rus Vladimir Putin a efectuat joi – pentru prima oară – o vizită în Insulele Kurile, în Extremul Orient, o vizită denunţată drept ”absolut inacceptabilă” de către Japonia, care revendică o parte a acestui arhipelag. Relaţiile ruso-japoneze sunt marcate de tensiuni în centrul cărora se află patru dintre aceste insule, pe care le-a ocupat armata sovietică în 1945, în ultimele zile al celui de-al Doilea Război Mondial. Guvernul japonez a reacţionat dur împotriva vizitei. ”Această vizită (…) răneşte sentimentele poporului japonez, ea este absolut inacceptabilă (…). Protestăm în mod viguros”, a declarat premierul Sanae Takaichi. (News.ro)

10. Parlamentul suedez a votat joi pentru reducerea vârstei de răspundere penală la 14 ani, de la 15, într-o sesiune extraordinară. În baza măsurii vor putea fi acordate pedepse cu închisoarea pentru copiii cu vârsta de 14 ani care sunt găsiți vinovați de infracțiuni grave, precum crima, violul în formă agravată și infracțiuni legate de arme în formă agravată. Guvernul suedez a făcut din combaterea infracționalității o temă centrală a platformei sale politice după ce a preluat puterea în 2022. (Hotnews)