Telescopul spațial Euclid a realizat primele imagini care vor sta la baza celei mai detaliate hărți 3D a Universului – Cronica Spațială
1. Sonda spațială Hera s-a poziționat la o distanță de 25-30 de kilometri de sistemul binar de asteroizi Didymos și a început colectarea de date. Inginerii de la Agenția Spațială Europeană au anunțat că sonda va efectua o serie de orbite dreptunghiulare, cu deplasări la 90 de grade în jurul sistemului binar, în locul unor orbite circulare. Sistemul binar este alcătuit din asteroidul Didymos cu un diametru de 780 de metri și un asteroid mai mic Dimorphos cu un diametru de 151 de metri. Scopul misiunii este ca Hera să analizeze craterul rezultat pe Dimorphos în urma prăbușirii controlate a sondei DART în 2022, care a avut ca scop schimbarea traiectoriei micului asteroid. (Agenția Spațială Europeană)
2. Astronomii au descoperit motivul pentru care o stea gigantă instabilă are erupții luminoase la fiecare 113 zile: existența unui companion ascuns sub forma unei găuri negre sau a unui nucleu colapsat al unei stele masive. Datele arată că cea mai plauzibilă explicație este că materialul care provine de la stea cade pe steaua neutronică sau pe gaura neagră în momentul în care cele două corpuri cerești sunt apropiate pe orbitele lor eliptice. În acel moment, materia ejectată de stea este capturată de al doilea corp ceresc și se încălzește atât de puternic încât emite o strălucire intensă în raze X. (NASA)
3. Agenția Spațială Europeană a publicat prima galerie semnificativă cu imagini realizate cu telescopul spațial Euclid. Imaginile surprind lumina a peste un miliard de obiecte cosmice și acoperă o suprafață de cer echivalentă cu cea a 9.500 de Luni. Imaginile au fost realizate pe parcursul a 13 luni de observații cosmice și oferă „piatra de temelie” pentru ca astronomii să construiască o hartă detaliată 3D a Universului. Acest obiectiv este considerat crucial pentru a rezolva numeroase mistere ale Universului întunecat, inclusiv pentru a înțelege ce este materia întunecată și energia întunecată. (Agenția Spațială Europeană)
4. Cele două sonde spațiale ESCAPADE au realizat fiecare câte un flyby al Pământului pentru a se poziționa pe o traiectorie ideală spre planeta Marte, acolo unde vor ajunge în septembrie 2027. Cele două sonde spațiale vor intra pe orbita marțiană la o distanță de două zile și, la capătul a mai multe luni de pregătiri, sondele se vor „urmări” una pe alta cu scopul de a studia modul în care vântul solar influențează vremea și clima planetei. (NASA)
5. Astronomii au descoperit urme microscopice de apă în materiale cu diametre de 10 până la 30 de micrometri colectate de NASA în stratosferă. Materialele în sine au densități de aproximativ 100 de ori mai mari decât cele care provin de regulă din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, ceea ce înseamnă că au originea la o distanță și mai mare. Principala ipoteză este că materialele provin de fapt din centura Kuiper de după planeta Neptun, iar în acest caz concluzia astronomilor este că apa în stare lichidă a existat la un moment dat la marginea sistemului nostru solar. (Science Alert)
6. Probele de rocă prelevate de la asteroidul Ryugu de sonda spațială Hayabusa2 și aduse ulterior pe Pământ sugerează că acesta s-ar fi format la începutul sistemului nostru solar, cu aproximativ 4,57 de miliarde de ani în urmă, cu câteva sute de milioane de ani înainte de formarea planetelor. Informațiile apar într-un studiu publicat recent în publicația Science. (Scientific American)
7. O echipă de astronomi de la Universitatea Johns Hopkins a descoperit cu ajutorului telescopului spațial james Webb lumina evazivă emisă de cationul trihidrogen (H3+) dintr-un gaz situat la cateva mii de ani-lumină distanță. Această lumină a fost prezisă prima oară în 1986, însă nu a fost descoperită niciodată până acum. H3+ este o moleculă fundamentală pentru chimia interstelară, întrucât reprezintă baza formării compușilor organici complecși. (Science Alert)
8. NASA a anunțat semnarea unor contracte cu o valoare de 10 miliarde de dolari ca parte a planului de a construi o bază lunară pentru astronauți până în 2032. Planul include și dezvoltarea unui rover cu tehnologii bazate pe roverele Perseverance și Curiosity aflate în prezent pe planeta Marte. Noul rover a primit numele PROMISE (Polar Rover for Observation, Mapping, and In-Situ Exploration), va avea propulsie nucleară și ar urma să ajungă la Polul Sud al Lunii la sfârșitul anului 2028. (Space)
9. NASA a anunțat că va dezvolta împreună cu Institutul de Tehnologie din California un telescop spațial care va studia Universul în lumină ultravioletă. Noul telescop va avea ca misiune principală să dezvăluie evenimentele violente din istoria Universului și a primit numele UVEX (Ultraviolet Explorer). Construcția telescopului va necesita fonduri de aproximativ 590 de milioane de dolari, iar lansarea este programată pentru anul 2031. (Space)
10. Un studiu bazat pe simulări computerizate și datele colectate în trecut de sonda spațială Voyager 2 ar putea oferi indicii despre comportamentul atipic al câmpurilor magnetice ale planetelor Uranus și Neptun. Studiul sugerează că acest comportament neobișnuit este influențat semnificativ de modul în care cele două planete își generează câmpurile magnetice prin efectul de dinam. Acest efect apare ca urmare a unei mișcări de convecție a unui lichid conducător de electricitate din interiorul celor două planete. (Space)
