Analiza săptămânala, conflictul dintre Turcia și Rusia în nord vestul Siriei – Cronica Externă

Context:

– Săptămâna 2-7 martie a fost dominată de conflictul din nord-vestul Siriei, în Idlib, care antrenează Europa, Iran, NATO, SUA, Egipt, pe lângă brokerii de putere regională auto-impuși, Rusia și Turcia.

– Turcia urmărește să distrugă orice șansă pentru autonomia kurzilor, stabiliți deja în nord-vestul Siriei și să se impună ca putere regională, Rusia dorește să aibă un cuvânt de spus și să controleze jocurile de putere, scopul său ultim, din perspectiva intereselor noastre, europene, fiind destabilizarea Europei.

– Bashar al-Assad dorește, cu ajutorul Rusiei să își mențină puterea peste ruina țării și teritoriile părăsite de sirieni.

– Uniunea Europeană dorește închiderea conflictului, evitarea unui război direct între Rusia și Turcia, care ar genera mai mulți refugiați către Europa și respectarea de către Turcia a acordului cu UE privind refugiații, pentru care europenii au alocat deja miliarde de dolari.

– Turcia a preluat 3.6 milioane de refugiați sirieni, afghani, printre care se află și numeroși migranți ilegali, ceea ce a stabilizat situația pe Marea Mediterană și la granițele externe ale UE, din Grecia, Bulgaria, Malta și Italia.

– Redeschiderea conflictului, cu atacuri aeriene siriene și turce, în singura zonă rămasă nesigură în nord-vestul Siriei, Idlib, a obligat încă 900.000 de oameni să plece, unii pentru a treia oară, către Turcia.

– Președintele Recep T. Erdogan, care a inițiat o mișcare riscantă – crearea unei zone tampon în teritoriul sirian, prin care să poată trece refugiații, dar care totodată rupe autonomia deținută de kurzii luptători împotriva ISIL, care au stabilit în nord-vestul Siriei baze coordonate de ei, printre care penitenciare improvizate în care sunt ținuți prizonierii ISIL – atacat fiind de Rusia în tandem cu forțele guvernamentale siriene, a apelat la ajutorul NATO și a început să șantajeze Uniunea Europeană cu un nou val de migrație, dacă europenii nu livrează alte miliarde direct către guvernul turc, nu către organizațiile care se ocupă de taberele de refugiați din teren.

Riscuri:

Ruta Balcanilor de Vest va continua să fie folosită de migranți ilegali, întrucât rețelele de trafic funcționează eficient deja de aproape cinci ani, iar refugiații (cei care fug de război) sunt disperați. Țările de tranzit de pe ruta Balcanilor de Vest au solicitat ajutor și în 2015-2016, ca și acum, dar ruta a rămas o modalitate sigură de a accesa Europa, mai ales dacă țările membre ale UE nu colaborează pentru a preveni migrația, dar și pentru a prelua povara sutelor de mii de migranți care rămân în grija Greciei și Bulgariei.
Deși europenilor nu le place șantajul lui Erdogan vor fi obligați să continue cooperarea cu Turcia, întrucât un nou val de migrație, cu milioane de oameni la porțile Europei va destabiliza continentul și va arunca în aer țări ca Grecia, Bulgaria și Italia, incapabile să facă față singure preluării tuturor solicitanților de azil.
ONU a condamnat deja returnarea migranților și refuzul de a-i prelua din Mediterana, astfel cum a procedat poliția de frontieră greacă, însă Frontex a avut chiar în rândul echipajelor sale poziții divergente, cum a fost echipajul danez care a refuzat să îi lase pe migranții sosiți în preajma Greciei să plutească în derivă pe mare (Politico)
Raportorul UE pentru Turcia, în perioada 2014-2019, a condamnat atât UE, cât și Turcia pentru eșecul acordului legat de migrație din 2016, întrucât Europa a închis ochii atunci când Erdogan a încălcat o serie de libertăți fundamentale. UE a acordat o serie de facilități cetățenilor turci și a alocat 6 miliarde euro pentru o perioadă de trei ani către Turcia, pentru a putea găzdui refugiații pe teritoriul ei și preluarea în Europa doar a celor mai vulnerabili. Acordul s-a dovedit nerealist, Europa primit doar 26.000 de solicitanți de azil în ultimii 4 ani, în timp ce Turcia are deja în grijă aproape 4 milioane de oameni.  (Politico)
Problema refugiaților rămâne un risc, întrucât Comisia Europeană nu a prevăzut un fond similar celui de facilități pentru refugiați în Turcia (EU Facility for Refugees in Turkey – FRiT), în bugetul pentru următorii șapte ani.
De la finalul verii 2020 nu vor mai fi finanțări ale UE pentru educația copiilor sirieni, aprox. 500.000 de copii, întrucât programul expiră.

Predicții: 

Necesitatea unui nou acord cu Turcia privind refugiații, ceea ce îi oferă lui Erdogan un instrument de șantaj pentru următorii ani.
Familiile foștilor luptători ISIL sunt prinse în conflictul pentru control în zonă dintre kurzii care administrează teritoriul și Turcia care vrea să îi împingă pe kurzi în afara teritoriului. Turcia este deja acuzată că folosește ca arme împotriva acestora restricționarea accesului la apă și electricitate. Riscul ca administrația kurdă să decidă eliberarea foștilor luptători ISIL împotriva Turciei se poate concretiza, dacă Turcia îi ostiliează pe kurzi prin manevre tactice de acest tip. (Link)
Europenii nu au găsit, din 2005 până în prezent, o formulă unanim agreată pentru o politică europeană comună pe migrație. Predicția noastră este că nu se va ajunge niciodată la un acord pe această temă, interesele naționale fiind divergente și superioare interesului comun.
Populiștii din statele UE ridică un risc serios privind convergența politicilor comune europene și privind solidaritatea europeană. Dacă aceștia vor domina alegerile din mai multe state europene, proiectul unei Europe unite va fi considerabil slăbit.
NATO va fi obligat, la un moment dat, să decidă ce tip de partener în alianță este sau poate fi de acum încolo Turcia.

Ce alte subiecte urmărim:

1) Acordul UE-UK

Negociatorul șef al UE, Michel Barnier, s-a arătat nemulțumit de negocierile post-Brexit cu Marea Britanie, care au avut loc între 1-5 martie. Acesta a declarat că există ”multe divergențe, divergențe foarte serioase” între cele două părți (Link). Principalele puncte sensibile sunt legate de cadrul acordului, concurența corectă, regulile de pescuit și rolul Curții Europene de Justiție, pe care Marea Britanie îl respinge. O nouă rundă de discuții urmează începând cu 18 martie, ultima fiind stabilită în luna mai.

2) Israel

Benjamin Netanyahu, deși a câștigat alegerile anticipate, israelienii fiind chemați la vot a treia oară în ultimul an, nu reușește să formeze un guvern majoritar, fără cele trei locuri de care mai are nevoie în Knesset. Adversarul său politic, Benny Gantz, liderul partidului Blue and White, încearcă să impună un proiect de lege care să interzică unui politician anchetat penal, așa cum este Netanyahu, să ocupe o funcție publică. Premierul israelian este anchetat pentru corupție, abuz în funcție și conflict de interese, având termen în instanță săptămâna viitoare. (Link)

3) Situația din Yemen

ONU va avea o întâlnire pe 12 martie privind războiul din Yemen, care a făcut deja milioane de victime, în primul rând copii. Rebelii Huti și forțele pro-guvernamentale se luptă pentru controlul unor orașe importante în regiunea al-Jawf. Războiul între Huti, finanțați de Iran și guvernul yemenit, sprijinit de Arabia Saudită durează de peste cinci ani. (Link)

Ți-ar mai putea plăcea
Papa Francisc a respins propunerea unor cardinali de a permite numirea unor preoți catolici căsătoriți în zonele izolate – Cronica Externă
Premierul Japoniei, Shinzo Abe, și-a anunțat retragerea din funcție, din motive de sănătate – Cronica Externă
3 comentarii la acest articol
  • MDO
    mart. 8,2020 la 2020-03-08T07:15:39+02:000000003931202003

    Analiza externă m-a ajutat sa înțeleg situația conflictul din Siria. Până acum au fost știri despre evenimente punctuale fără că eu să-mi pot face o imagine de ansamblu.

    • Orlando Nicoara
      mart. 10,2020 la 2020-03-10T12:47:24+02:000000002431202003

      Multumiri.

  • […] a scris o primă analiză săptămânală pe Cronica Externă, despre situația din nordul Siriei. Este o Cronică atipică, diferită de formatul cu care v-am […]

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău