Analiza săptămânii 9 – 14 martie 2020 – Cronica Externă

Săptămâna aceasta a fost dominată de răspândirea virusului COVID-19 în Europa, căderea și revenirea burselor, măsurile de urgență luate de unele state.

Context

1. Europa a devenit săptămâna aceasta epicentrul pandemiei, cu cele mai multe cazuri de infectare a populației raportate în Italia (Euronews).  Virusul s-a extins însă în aproape toate statele europene, ceea ce a determinat administrația prezidențială americană să anuleze toate zborurile dinspre Europa, din 26 de state europene, către SUA, timp de 40 de zile. Ieri Donald Trump a declarat stare de urgență națională (News.ro), după ce cu o zi înainte New York-ul devenise oraș închis. Live updates aici.  Imediat după anunț, bursele americane și-au revenit spectaculos (CNBC) . Un analist financiar a declarat că investitorii nu știau cum să reacționeze, o dată panica instalată. (CNN)

2. Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a condamnat închiderea granițelor de către unele state membre motivând că ”piața unică trebuie să funcționeze”. Austria, Slovacia, Cehia, Polonia sunt printre țările care au interzis intrarea oricărei persoane dinspre Italia, fără un certificat de sănătate (Euronews). Comisia Europeană a avertizat că această criza declanșată de pandemia COVID-19 va arunca Europa în recesiune. (Euractiv)

3. Mai multe state europene au adoptat măsuri de urgență sau au închis granițele și restaurantele, precum și avertizarea populației să stea în casă perioada următoare. (Economica)

4. Lipsa de încredere dintre SUA și China generează periculoase teorii ale conspirațiilor. Media social abundă în sugestii că virusul ar fi o armă biologică, fie lansată de chinezi în laboratorul din Wuhan, fie o armă create de americani și plantată în Wuhan. Experții arată că niciuna dintre cele două țări nu are motive să dezvolte o armă biologică. Teoriile sunt alimentate și de faptul că China a refuzat accesul experților americani în Wuhan. (ForeignAffairs)

5. O analiză comparată a cazurilor de management a crizei COVID-19 în Italia și Coreea de Sud a arătat că impunerea unor măsuri de prevenire imediată – carantină, interzicerea circulației, testarea imediată a unui număr cât mai mare de oameni și izolarea purtătorilor de virus – a dat rezultate foarte bune în Coreea de Sud. Italia, care nu a reacționat rapid și nu s-au respectat măsurile de prevenție recomandate de autorități a avut mult mai multe contaminări și decese comparativ cu Coreea de Sud. (Reuters)

6. Metoda Coreei de Sud de a monitoriza potențialele cazuri, testa rapid și masiv populația și aplica tratamentul adecvat se poate dovedi cea mai bună în lupta cu COVID-19. Coreea de Sud testează aproximativ 20.000 de persoane pe zi și a instituit carantina și interdicții de a circula imediat după declanșarea epidemiei. (BBC)

7. Un expert chinez a declarat că măsurile rapide de prevenție coordonate între țări poate ajuta la limitarea răspândirii virusului și la scăderea cazurilor de infectare și/sau decese până în vară (Reuters). China a reușit să conțină virusului și să trateze persoanele infectate până când spitalul construit special în Wuhan pentru cei infectați a fost închis. (Link)

Riscuri

• COVID-19 va afecta statele sărace, care nu își permit măsurile luate de celelalte state
• Refugiații și migranții din Siria, Afghanistan și alte state aflați în taberele din Turcia sau care sunt preluați de rețelele de trafic de persoane sunt un risc extrem de ridicat privind purtarea virusului dintr-o parte în alta.
• Iran este o țară incapabilă să prevină și combată epidemia. Țară aflată sub sancțiuni americane și izolată internațional, condusă de lideri care ascund situația reală, Iran a dovedit că nici măcar politicienii săi nu se pot apăra de virus. Iran a solicitat Fondului Monetar Internațional un ajutor financiar de 5 miliarde $. (AlJazeera)
• Iran folosește mercenari în foarte multe zone de conflict în care duce un război prin proxy – Libia, Yemen, Liban, Siria – toți pot fi surse de răspândire ale virusului, în condițiile lipsei de măsuri de prevenire și circulației libere.
• Libertățile europene vor fi profund afectate, ceea ce va redeschide discuția despre viitorul Uniunii Europene dintr-o nouă perspectivă
• Solidaritatea europeană va avea de suferit, dacă statele membre nu se coordonează dincolo de interesul național. Italia a reproșat déjà o lipsă de solidaritate europenă, iar mai multe state europene și-au închis granițele.
• Afacerile mici și miljocii vor avea de suferit, de asemenea freelancer-ii și liber profesioniștii, care vor fi lăsați în aer de măsurile de carantină și de panica instalată.
• Mai multe industrii, printre care turismul, vor trebui să regândească felul în care abordează consumatorii în viitor.
• Dacă nu vor fi posibile kit-uri de identificare rapidă a purtătorilor de COVID-19 pe toate aeroporturile europene, pentru a izola imediat persoanele purtătoare, riscul de reinfectare și o nouă criză generată de virus este oricând posibilă.
• Alocarea de fonduri pentru prevenirea COVID-19 va depriva alte domenii de fondurile necesare supraviețuirii pe piața muncii și în economie.

Estimari ale Cronicii:

• COVID-19 va face parte din viața noastră zilnică, la fel ca celelalte virusuri actuale.
• O dată cu redeschiderea granițelor și ridicarea stării de urgență sau de carantină, oamenii vor reîncepe să circule, ceea ce va permite reinfectarea unor oameni și continuarea răspândirii virusului, însă măsurile de diagnosticare prin kit rapid vor fi disponibile peste tot, inclusiv în aeroporturi, gări și alte mijloace de transport.
• Nerespectarea măsurilor de precauție și de declarare a purtătorului de virus către autorități va deveni infracțiune în majoritatea statelor.
• Un vaccin va apărea probabil până la finalul anului.
• Oamenii vor începe să învețe că igiena personală și colectivă sunt esențiale.
• Aplicații ca Tinder vor avea de suferit, ca urmare a precauțiilor pe care oamenii vor începe să le ia pentru protecția personală. Cultura ”hook up” va fi înlocuită, treptat, de relații inter-umane mult mai bine dezvoltate, în timp, prin modalitățile clasice de a cunoaște întâi o persoană înainte de a avea relații intime.
• Metoda predării virtuale și a lucratului de acasă se va generaliza și va deveni parte din cotidian, însă mai mulți oameni își vor pierde locurile de muncă din cauza acestei schimbări de tipologie a muncii.
• Consumul de carne a unor animale sălbatice sau exotice va fi diminuat sau chiar oprit.
• Oamenii vor începe să se solidarizeze între ei și să conteze mai mult pe cooperare și beneficii reciproce decât pe individualism și așteptarea unor măsuri guvernamentale.

Follow-up-ul săptămânii trecute privind conflictul dintre Rusia și Turcia în problema siriană

• Recep T. Erdogan a avut o serie de întâlniri cu liderii europeni în Bruxelles și consultări telefonice cu Vladimir Putin pe tema forțelor comune care mențin linia frontului în Siria.
• Discuțiile din Bruxelles nu s-au finalizat satisfăcător pentru Turcia, întrucât liderii europeni nu mai au încredere în Erdogan și nu doresc alocarea unor sume suplimentare pentru menținerea refugiaților sirieni și a migranților din alte zone în taberele Turciei. UE a alocat deja un ajutor substantial în perioada 2016-2020, însă nu a mai prins în noul buget european contribuții financiare pentru Turcia.
• Cancelarul german Angela Merkel a arătat însă că Turcia trebuie în continuare ajutată.
• Turcia dorește ridicarea vizelor pentru cetățenii turci și un acord vamal între UE și Turcia. (FT)
• Deocamdată nu se întrevede o linie comună de negociere între cele două părți. UE nu dorește să aloce încă un miliard de euro pentru Turcia, după ce Erdogan a deschis granițele către Europa, ceea ce a dus la tensiuni cu Grecia și blocarea a câtorva mii de oameni pe granița dintre Turcia și Grecia. Josep Borrell, înaltul reprezentant UE pentru afaceri externe, a declarat că cele două părți ”au puncte de vedere diferite” privind modul în care un astfel de acord funcționează și nu ajutorul financiar european ar fi problema, ci asigurarea că resursele necesare vor ajunge la refugiații care au nevoie de ele, ceea ce este dificil în situația în care conflictul continuă. (France24)

Ce mai urmărim :

Războiul prețurilor la petrol dintre Arabia Saudită și Rusia

1. Sincronizarea dintre criza epidemiei cu COVID-19 și războiul petrolului dintre Rusia și Arabia Saudită s-a reflectat imediat pe piețele bursiere. Pe termen scurt, atât Moscova cât și Riad-ul își permit o scădere a prețurilor peste noapte cu 30%, dar afacerile cu gaze de șist din SUA nu își permit această scădere : cu cât va fi mai scump procesul de extracție a gazelor de șist, cu atât întregul sector al gazelor de șist din SUA nu va putea rezista, în condițiile scăderii abrupte a prețurilor, ceea ce va duce la închiderea unor afaceri, șomaj și chiar recesiune. Președintele Trump a cerut măsuri pentru protejarea acestor afaceri și a angajaților, prin plata cu ora și reducerea taxelor, pentru a ajuta la supraviețuirea industriei.

2. Analiștii care urmăresc situația avertizează că se schimbă acum balanța de putere globală, iar un conflict Est-Vest, care a avut epicentrul în Siria în ultimii 10 ani, se transformă într-un conflict economic. Puterile emergente Rusia și China au demonstrat că SUA este irelevantă în conflictul sirian și scopul final este impunerea unei lumi multi-polare. În consecință războiul prețurilor la gaz și petrol dintre Arabia Saudită și Rusia reflectă această orientare, întrucât SUA și Arabia Saudită dădeau tonul piețelor de gaz prin OPEC, iar Rusia și China doresc acum să încline balanța de putere globală, pentru a avea un cuvânt de spus.  Soluția este adaptarea la aceste noi tendințe, prin măsuri de protejare a afacerilor și industriilor afectate de aceste schimbări. Sursa

Situația din Arabia Saudită

1. Prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohamed bin Salman (MBS), fiul actualului rege saudit, Salman, a arestat recent mai mulți membri ai familiei regale și înalți demnitari, acuzați de complot și înaltă trădare. El încearcă forțarea înscăunării sale înaintea alegerilor din SUA, întrucât Donald Trump este unul dintre aliații săi cei mai puternici. Schimbarea președintelui american aruncă în aer un pol de putere important pentru MBS. SUA nu au reacționat împotriva lui MBS chiar și după ce s-a aflat că asasinarea jurnalistului Jamal Khassogi în consulatul saudit din Istanbul a fost comandată de prințul saudit.

2. Glen Carl, un fost ofițer de informații american și expert pe curtea regală saudită, a declarat că dacă administrația americană se schimbă, abordarea Washington-ului față de Arabia Saudită se va schimba și ea. El a arătat că va exista presiune externă și chiar izolarea lui MBS, întrucât rolul acestuia în conflicte regionale este nociv, inclusiv implicarea sa în războiul civil din Yemen.

3. MBS l-a arestat pe fratele regelui Salman, prințul Ahmed bin Abdul Aziz și pe prințul Mohamed bin Nayef, alt succesor legitim la tron, cu legături foarte puternice în Vest și un aliat al ”războiului împotriva terorii”, deci un aliat preferat de SUA și Marea Britanie. Un expert în politica saudită a arătat (vezi sursa) că Mohamed bin Nayef este de asemenea bine conectat intern și cu o rețea de informații externe inclusiv în CIA, ceea ce face posibilă teoria unui complot împotriva lui MBS. Temerile externe sunt legate de faptul că MBS va crea mai multă instabilitate în regiune. Un disident saudit l-a caracterizat pe MBS ca fiind ”periculos” și ”impulsiv”, de aceea se preferă schimbarea lui. (Link)