Analiză: Supunerea aprobării Parlamentului privește exclusiv starea de urgență, nu măsurile ce trebuie aprobate – Cronica Juridică

1. ANAF a decis suspendarea și neînceperea urmăririi silite a creanțelor bugetare, ceea ce înseamnă că nu se mai emit somații și popriri ale conturilor sau sechestre asupra bunurilor, cu excepția hotărârilor în acest sens pronunțate de instanțele penale. De asemenea, ANAF a anunțat un nou mecanism de rambursare a TVA, care va fi implementat din data de 1 aprilie 2020. Controalele fiscale sunt suspendate, precum și acțiunile antifraudă. Acțiunile de la frontiera cu Bulgaria și Ungaria sunt suspendate. Depunerea declarațiilor fiscale se amână până la 25 aprilie. (Economica)

2. Curtea de Apel Brașov, ca instanță de recurs, a hotărât prin Decizia civilă nr. 936/2019 din 12 decembrie 2019 că instanța de fond nu a greșit atunci când nu s-a pronunțat asupra probei testimoniale solicitate de parte și nici nu a dispus din oficiu administrarea probei, întrucât nu poți invoca în recurs o probă la care partea a renunțat de bună voie în calea de atac, când putea cere instanței de apel mijloacele de probă neadministrate în prima instanță. În consecință nu s-a încalcat principiul rolului activ al judecătorului. (Link)

3. O analiză juridică a decretului prezidențial privind instituirea stării de urgență arată că supunerea aprobării Parlamentului în termen de 5 zile privește exclusiv starea de urgență, nicidecum măsurile ce trebuie aprobate. Acestea rămân exclusiv prerogativele puterii executive, în condițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Singurul rol al Parlamentului într-o situație de urgență este de ”a analiza existența sau inexistența unei situații de urgență, iar nu măsurile pe care administrația le adoptă”. Măsurile de acest tip pot fi contestate doar pe calea instanței. (Link)

4. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care va obliga angajatorii să acorde zile libere unuia dintre părinți, în perioada unor crize și situații de urgență, când sunt închise școlile. Angajatorul, în sensul legii, este atât cel din sectorul privat, cât și cel din sectorul public. Obligația presupune plata a cel mult 75% din salariul de bază , dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe economie. Vor beneficia de aceste măsuri părinții care au copii sub 12 ani înregistrați la școală sau au copii cu dizabilități în unități de învățământ. (Link)

5. Curtea districtului Yokohama, Japonia l-a condamnat la moarte prin spânzurare pe Satoshi Uematsu, un fost asistent social, pentru uciderea prin lovituri de cuțit a 19 oameni cu dizabilități și rănirea a 24 altora în iulie 2016, în cel mai grav atac în masă din Japonia după cel de-al doilea război mondial. În timpul anchetei și procesului, Uematsu a spus că nu are regrete și că a încercat doar să ajute omenirea prin uciderea unor oameni care, în opinia lui, erau o povară. (AP)

6. Boris Johnson, premierul Marii Britanii, ia în considerare propunerea de a-i acorda procurorului general puterea de a decide în cazurile foștilor soldați, acum veterani, care au activat în Irlanda de Nord și care sunt chemați în instanță pentru fapte comise acum 50 de ani. Scopul guvernului britanic este acela de a bloca viitoare acțiuni penale împotriva foștilor soldați, pe care nu le apreciază ca fiind în interesul public. Un nou sistem pentru a aborda cazurile juridice cu militari va fi anunțat pe 18 martie 2020. (Telegraph)

7. Uniunea Lucrătorilor în Sectorul Juridic din Marea Britanie a publicat o scrisoare deschisă prin care solicită angajaților din sectorul juridic să lucreze de acasă, cu acces la bazele de date și software ale firmelor, iar dacă acest lucru nu este posibil, angajații să fie trimiși în concediu cu plata integrală a salariilor, în caz contrar Uniunea nu va ezita să apeleze la toate remediile legale, pentru situațiile în care angajații ar fi sancționați pentru măsurile de protecție personală luate ca răspuns la pandemia COVID-19. (Link)

8. SCOTUS (Curtea Supremă a SUA) a anunțat că va amâna dezbaterile orale din cauza riscurilor de contaminare cu COVID-19. Este prima oară când SCOTUS decide astfel de amânări din 1918, când lumea a fost confruntată cu pandemia de gripă spaniolă. Curtea Supremă a mai avut pauze anterioare doar în august 1793 și august 1798, ca răspuns la pericolul febrei galbene. Amânarea vine în contextul în care urmau audieri în cele trei dosare privind rapoartele financiare ale președintelui Donald Trump, la sfârșitul lunii martie. Mazars SUA, Deutsche Bank și alte instituții financiare care au făcut afaceri cu companii ale lui Donald Trump anterior alegerii sale ca președinte au declarat că vor pune la dispoziția curții rapoartele financiare solicitate de curte, ceea ce Donald Trump încearcă să oprească. Dezbaterea cazurilor va atrage prezența largă a presei și publicului fiind considerate de mare interes pentru americani. (Quarz)

9. Un zbor al companiei Finnair a fost anulat în data de 11 octombrie 2013, din cauza unei probleme tehnice. Compania aeriană a reprogramat zborul din Helsinki spre Singapore a doua zi, însă alte defecțiuni au generat o nouă întârziere de trei ore. Călătorii au formulat o acțiune împotriva Finnair, având ca obiect obligarea companiei în temeiul Regulamentului pentru pasagerii aerieni nr. 1, la plata sumei de 600 de euro cu dobânzi, dar și o compensație similară pentru cea de-a doua întârziere. Finnair a acceptat plata primei compensații, dar nu și pe cea de a doua. Curtea Europeană de Justiție a reținut că regulamentul nu conține nicio dispoziție care să limiteze dreptul pasagerilor la compensații sau o limitare a acestui drept, în consecință pasagerii aveau dreptul la compensației pentru fiecare dintre neplăcerile suferite de amânarea sau întârzierea zborurilor, obiectivul Regulamentului fiind acela de a remedia neplăcerile grave cauzate pasagerilor, arată motivarea CJUE în cauza C-823/18 A și alții/Finnair Oyj.  (Link)

10. Italia a fost obligată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să plătească la bugetul Uniunii suma de 7.500.000 euro și penalități în sumă de 80.000 de euro pe zi de întârziere până la implementarea măsurilor necesare de a se conforma deciziei din 2012 (de la data pronunțării deciziei de astăzi, 12 martie 2020 până la îndeplinirea integrală a hotărârii din 2012), prin hotărârea în cazul C-576/18 Comisia v Italia. În 2008, Comisia Europeană a decis că un anumit ajutor financiar acordat companiilor hoteliere din Sardinia este incompatibil cu piața comună, ca urmare Italia a fost solicitată să returneze ajutorul financiar ilegal în sumă totală de aproximativ 13.7 milioane de euro imediat și direct de la beneficiari. Printr-o decizie din 29 martie 2012 CJUE, ca urmare a unei acțiuni a Comisiei Europene, a hotărât rambursarea ajutorului. În 2018, ca urmare a faptului că Italia nu a respectat decizia inițială a CJUE a introdus o a doua acțiune pentru a obliga Italia la plata unei sume fixe și a unor penalități periodice fixate până la data de 11 septembrie 2014. Italia a eșuat în a dovedi Curții imposibilitatea de respectare a deciziei,  din cauza faptului că beneficiarii ajutorului nu pot returna integral sumele primite.  (Link)