Astronomii au descoperit cel mai timpuriu quasar cu luminozitate variabilă de până acum – Cronica Spațială

1. Astronomii au descoperit cel mai timpuriu quasar cu luminozitate variabilă de până acum. Lumina quasarului a călătorit timp de peste 13 miliarde de ani pentru a ajunge la Pământ, iar descoperirea poate contribui la identificarea modului în care unele dintre cele mai mari găuri negre s-au extins într-un ritm alert în perioada de început a Universului. Noul quasar a primit numele J0439+1634, iar primele date arată existența unui disc de acreție în formă de clătită. (Science Alert)

2. Astronomii au realizat un catalog al nucleelor galactice active, adică a galaxiilor alimentate de o gaură neagră centrală aflată în plin proces de creștere. Datele colectate arată că între 2% și 5% dintre galaxiile pitice găzduiesc găuri negre active, de aproape 5 ori mai multe comparativ cu estimările anterioare. În plus, cercetătorii au observat că, cu cât masa unei galaxii este mai mare, cu atât există mai multe șanse să găzduiască găuri negre active. (Astronomy)

3. Astronomii de la Universitatea Northwestern au analizat compoziția atmosferei piticei maro GJ504b, descoperită inițial în 2013. Cu ajutorul instrumentelor performante ale telescopului spațial James Webb, astronomii au identificat nori de sare în atmosferă, pe lângă un „cocktail” de apă, dioxid de carbon, metan și amoniac. (Northwestern University)

4. O echipă de la Universitatea Stanford din California a dezvoltat un model de predicție pentru a identifica planetele pe care există șanse să existe viață. Modelul are la bază dimensiunea și caracteristicile atmosferice ale acestora, iar datele arată că planetele cu o rază de cel puțin 80% din cea a Pământului își pot menține atmosfera timp de peste 10 miliarde de ani, în timp ce planetele cu o rază cuprinsă între 70% și 80% din cea a Pământului își pot pierde atmosfera într-un miliard de ani de la formare. (Earth Sky)

5. Arianespace a efectuat cu succes o nouă lansare cu racheta Ariane 6, în cadrul căreia a plasat pe orbită 36 de sateliți pentru sistemul de internet prin satelot Amazon Leo. În cadrul misiunii, Arianespace a utilizat pentru prima oară noile boostere P160C, care sunt cu aproximativ un metru mai înalte decât boosterele P120C și permit plasarea pe orbită a unei încărcături cu 10% – 15% comparativ cu P120C. (European SpaceFlight)

6. Sonda spațială Tianwen-2 dezvoltată de China a ajuns la asteroidul Kamo’oalewa, care se deplasează în jurul Soarelui pe o orbită asemănătoare cu cea a Pământului. China are ca obiectiv să colecteze probă de rocă de pe asteroid, însă agenția spațială chineză nu a oferit detalii publice despre această misiune. (LiveScience)

7. China a finalizat încă din luna aprilie testele cu noua rachetă Long March 10B, însă zborul inaugural programat în 28 aprilie a fost amânat succesiv din cauza unor probleme de natură hidraulică la rampa de lansare care nu au fost remediate nici până în prezent. Racheta Long March 10B are prima treaptă reutilizabilă și este practic identifică cu prima treaptă a rachetei Long March 10A, care urmează de asemenea să aibă zborul inaugural în perioada următoare. Singura diferență între cele două rachete este partea hardware care conectează cele două trepte ale rachetei. (China in Space)

8. Institutul de Tehnologie din California (Caltech) a finalizat desginul unui nou telescop terestru care va avea rolul de a obține date despre modul în care se formează și evoluează galaxiile. Noul proiect are numele Deep Synoptic Array (DSA) și va include 1650 de antene cu un dimaetru de aproape 7 metri fiecare ce vor fi instalate pe o suprafață de aproximativ 310 kilometri pătrați din Deșertul Nevada din Statele Unite. (Scientific American)

9. Roverul Perseverance a depășit pragul de 42,2 kilometri parcurși pe planeta Marte, ceea ce echivalează cu distanța unui maraton. Roverul a realizat această performanță în 5 ani și 4 luni de la amartizarea din februarie 2021. Singurul rover care a mai depășit acest prag este Opportunity, care a avut însă nevoie de 11 ani pentru a parcurge o distanță similară. (Space)

10. Astronauții de la bordul Stației Spațiale Internaționale au pornit laboratorul Cold Atom (Atom Rece), care a fost recent îmbunătățit cu componente noi. Laboratorul are rolul de a permite astronauților să exploreze noțiuni fundamentale despre materie și să dezvolte noi tehnologii cuantice prin tehnici care pot fi realziate doar într-un microclimat fără gravitație, așa cum este cel de la bordul stației. Laboratorul are dimensiunea unui mini-frigider și este operat de pe Pământ. (Jet Propulsion Laboratory)