Cel mai mare aisberg din lume se află într-un curs de coliziune cu un sanctuar de pinguini – Cronica de Mediu

1. UE își propune o creștere semnificativă a energiei eoliene offshore pentru a îndeplini obiectivele climatice – este în stadiu de proiect. Uniunea Europeană are în vedere un plan de creștere a capacității sale eoliene offshore de 5 ori în acest deceniu și de 25 de ori până în 2050, întrucât încearcă să devină neutră din punct de vedere climatic până la mijlocul secolului, potrivit unui proiect inițial. UE –  locul unde se întâmplă deja 42% din capacitatea eoliană offshore mondială, afirmă că tehnologia produce acum energie curată la un preț mai mic decât orice sursă pe bază de combustibili fosili. (ukinvesting.com)

2. Studiu: remedierea problemei climatice alimentare nu necesită să devenim toți vegetarieni, care pare să fie cea mai mare temere a umanității. Dacă sistemul alimentar mondial va continua traiectoriile actuale, va produce aproape 1.5 trilioane de tone de gaze cu efect de seră. Atât de multe emisii sunt suficiente pentru a încălzi Pământul cu mai mult decât obiectivele stabilite în acordul climatic de la Paris din 2015. Există însă soluții și chiar dacă am face treaba pe jumătate în fiecare din punctele de mai jos, tot am reuși să reducem emisiile la 940 miliare tone. Asta înseamnă că am “economisi” între 0,3 și 0,7 grade Celsius

Soluțiile menționate de cercetătorii din Statele Unite și Regatul Unit:

–  fiecare dintre noi să consume numărul potrivit de calorii în funcție de vârsta lui, aproximativ 2.100 de calorii pe zi pentru mulți adulți.

– agricultura sa devină mai eficientă din punct de vedere al emisiilor de carbon – utilizând mai puține îngrășăminte și realizând o rotație mai bună a culturilor

– fermele să își crească randamentul prin genetică

– oamenii să risipească mai puțină mâncare, începând cu propria farfurie și continuând cu risipa din restaurant

– și, într-un final, consum mai redus de carne, orientat mai mult spre plante.  (apnews.com )

3. Este probabil ca virusul covid-19 să se răspândească la alte animale? Da, foarte. Se știe că peste 60 de specii de mamifere sunt cu siguranță sau probabil susceptibile, variind de la gorile și cimpanzei la vulpi, iacuri, panda uriași și koala. Chiar și unele balene, delfini și foci ar putea să fie infectate. Decizia oficialilor din Danemarca de a sacrifica 17 milioane de nurci, după descoperirea unor focare de infecție cu covid-19, i-a determinat pe oamenii de știință să analizeze care este dimensiunea acestui pericol. Virologii sunt îngrijorați de „transmiterea cu dublu sens”, care se manifestă atunci când oamenii transmit virusul animalelor domestice sau sălbatice: aceasta se îmbolnăvesc și mor sau ar putea deveni un nou rezervor de virus pe care îl transmit din nou oamenilor și ar putea face pandemia și mai greu de controlat. (newscientist.com)

4. Cum putem înțelege criza climatică? Știința este clară: dacă vom continua să emitem gaze cu efect de seră în același ritm ca în ultimele decenii, peste 80 de ani planeta noastră va fi cu cel puțin patru grade mai caldă comparativ cu nivelurile preindustriale. „Și încălzirea nu se va opri aici”, a declarat cercetătorului și oceanografului climatic Stefan Rahmstorf pentru DW. „Va continua să crească la șapte sau opt grade în următorii 100 de ani. Civilizația umană nu va supraviețui acestui lucru”.  Și atunci de ce nu vorbește toată lumea despre asta? Motivele sunt multe și complexe și variază de la incapacitatea noastră ca indivizi de a percepe acest pericol, pentru că este mai mare decât orice avem noi scris în gene, până la ceea ce poate fi definit ca un comportament colectiv: tăcere și represiune și care este un mecanism foarte comun de protecție psihologică. „Oamenii nu vor să audă cât de rele sunt lucrurile, așa că refuză informația. Fumătorii fac acest lucru și atunci când se confruntă cu consecințele comportamentului lor”. (ecowatch.com)

5. Incendiile din Amazon cauzează creșterea emisiilor de CO2 din Brazilia în ciuda pauzei impuse de pandemie. Incendiile forestiere au provocat creșterea emisiilor de dioxid de carbon în Brazilia în ultimii doi ani, subminând eforturile guvernului președintelui Jair Bolsonaro de a restabili traseul de mediu ale țării. Emisiile au crescut cu 10% în 2019, primul an în funcție al lui Bolsonaro, după un deceniu de mici scăderi sau stagnare, potrivit unui raport publicat vineri de Observatorio do Clima, o rețea de organizații braziliene de mediu. Datele preliminare arată că noua tendință accelerează până la 20% în 2020, chiar dacă pandemia reduce cantitatea de CO2 produsă de transport și de activitatea industrială de pe glob. (Bloomberg.com)

6. Schimbările climatice sunt luate in calcul ca factor principal al dispariției antice a omininului. Mai multe rude apropiate ale speciei noastre, Homo sapiens, au existat pe acest Pământ de când genul Homo a evoluat acum mai bine de 2 milioane de ani. Acești homini au trăit în habitate diverse și medii provocatoare. Unii chiar s-au încrucișat. Deși este posibil ca mai mult de unul să fi atins etape tehnologice și cognitive semnificative, astăzi numai noi, H. sapiens, supraviețuim. Savanții au dezbătut mult exclusivitatea noastră actuală. In linia de argumente se află și rolul jucat de încălzirea global. Pentru acest studiu, echipa s-a concentrat pe doar șase dintre speciile Homo recunoscute: H. habilis, H. ergaster, H. erectus, H. heidelbergensis, H. neanderthalensis și H. sapiens. In cazul a trei dintre cele cinci specii dispărute – H. erectus, H. heidelbergensis și H. neanderthalensis – o schimbare bruscă și puternică a climei a avut loc pe planetă chiar înainte ca aceste specii să dispară. Climele au devenit mai reci pentru toți trei, mai uscate pentru H. heildelbergensis și neandertalieni și mai umede pentru H. erectus. Potrivit analizei, schimbarea temperaturii a fost de aproximativ 4 până la 5 grade Celsius, în medie anuală. (sapiens.org)

7. Putin ordonă guvernului rus să încerce să îndeplinească obiectivele climatice de la Paris. În Rusia, al patrulea cel mai mare producător  de gaze cu efect de seră din lume, într-un decret publicat miercuri, zi de sărbătoare legală, Putin a ordonat oficial guvernului să lucreze pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu până la 70% față de nivelurile din 1990 până în 2030. (usnews.com)

8. Oamenii de știință se tem de Marea Arctică care nu a înghețat încă. Un expert rus a declarat pentru The Moscow Times că acoperirea cu gheață se micșorează cu 10% în fiecare deceniu. Oamenii de știință din toată lumea atribuie lipsa de gheață, încălzirii de la începutul verii și valului de căldură din Siberia precum și curenților calzi din Atlantic care circulă înspre Arctica. Schimbările climatice au redus acoperirea cu gheață pe întregul Ocean Arctic în ultimele decenii, anul 2019 fiind cel de-al doilea cel mai scăzut din istoria înregistrată. (themoscowtimes.com)

9. Schimbările climatice pot alimenta apariția mai multor cazuri de cancer. Cercetătorii din California avertizează că schimbările climatice pot provoca mai multe afecțiuni canceroase, în special cele severe, cum ar fi cancerul pulmonar. Constatările se bazează pe o analiză a aproape 60 de studii existente, observând că schimbările climatice au un impact asupra sănătății publice, care este de așteptat să se înrăutățească pe măsură ce temperaturile cresc, incendiile devin mai frecvente și calitatea aerului scade. (slashgear.com)

10. Cel mai mare aisberg din lume se află într-un curs de coliziune cu un sanctuar de pinguini. În ritmul actual de călătorie, gigantul cub de gheață – care este de câteva ori mai mare decât suprafața Londrei – va avea nevoie de 20 – 30 de zile pentru a se așeza în apele puțin adânci ale insulei. Multe mii de pinguini regi – o specie cu un strop strălucitor de galben pe cap – trăiesc pe insulă, alături de pinguinii Macaroni, Chinstrap și Gentoo. De asemenea, focile populează Georgia de Sud, la fel ca și albatroșii rătăcitori, cea mai mare specie de păsări care poate zbura. Aisbergul ar zdrobi, de asemenea, organismele și ecosistemul lor de pe fundul mării, care ar avea nevoie de decenii sau secole pentru a se recupera. Singurul lucru care îl poate abate sunt curenții și șansa. În acest moment este de 50-50. (sciencealert.com)

Ți-ar mai putea plăcea
Iarna 2019/2020 a fost cea mai caldă din Europa – Cronica de Mediu
Un val extrem de căldură afectează „seiful destinat sfârşitul lumii” din Arctica – Cronica de Mediu
Un comentariu

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău