China a anunțat că intenționează să aibă peste 40 de lansări orbitale în cursul anului 2021 – Cronica Spațială

1. Astronauții de pe Stația Spațială Internațională (ISS) au mâncat pentru prima oară ridichi crescute pe orbita Pământului. Până acum, singurele legume crescute în spațiu pe ISS au fost verdețurile. Creșterea ridichilor reprezintă un nou pas în eforturile depuse de NASA pentru a cultiva diverse legume în spațiu, element esențial pentru prelungirea misiunilor pe ISS, dar și pentru viitoarele misiuni spre Marte. (Futurism)

2. Elon Musk a anunțat că SpaceX va încerca să recupereze racheta reutilizabilă Super Heavy prin utilizarea turnului de lansare pentru rachete. Ideea pare riscantă din cauza pericolului de a distruge infrastructura de lansare pentru rachete. Super Heavy este racheta SpaceX care va fi utilizată la lansarea navetei spațiale Starship, care va avea rolul de a trimite echipaj uman și echipamente pe Lună și Marte. (ArsTechnica)

3. China a anunțat că intenționează să aibă peste 40 de lansări orbitale în cursul anului 2021. Printre ele se numără lansarea primului modul pentru viitoarea stație spațială chineză (Chinese Space Station – CSS) și lansarea navetei Tianzhou-2 cu echipamente, dar și mai multe misiuni umane cu naveta Shenzhou-12. (SpaceNews)

4. NASA va încheia în 17 ianuarie o serie de teste pentru treapta primară a rachetei Space Launch System (SLS). Testul va fi unul static și va presupune pornirea celor patru motoare pentru o perioadă de 493 de secunde. Treapta primară a rachetei SLS are o lungime de 65 de metri și un diametru de 8.4 metri. SLS este dezvoltată începând din 2011 cu scopul de a trimite oameni pe Lună și Marte. (NASA)

5. Virgin Orbit a anunțat că al doilea zbor de test pentru racheta LauncherOne a fost reprogramat pentru 10 ianuarie, după ce a fost amânat din cauza unor cazuri de coronavirus. Racheta va fi transportată cu ajutorul unui avion Boeing 747 și are misiunea de a plasa pe orbită 10 sateliți de mici dimensiuni. Succesul acestui nou zbor de test este crucial pentru ca Virgin Orbit să obțină o nouă finanțare de 200 de milioane de dolari din partea investitorilor. (Techcrunch)

6. Cinci eclipse totale de soare vor avea loc pe parcursul următorilor 10 ani, însă doar două dintre acestea vor putea fi observate din Europa. Următoarea eclipsă totală de soare va avea loc în 20 aprilie 2023 și va putea fi observată din Australia și Indonezia, urmată de o nouă eclipsă în 8 aprilie 2024 (America de Nord). Europenii vor putea vedea doar eclipsele totale de soare din 12 august 2026 și 2 august 2027, în timp ce eclipsa din 22 iulie 2028 va putea fi văzută doar din Australia și Noua Zeelandă. (Planetary Society)

7. Un oficial NASA explică într-un amplu interviu modul în care agenția americană va detecta asteroizii și cometele care au potențialul de a lovi Pământul. Dezbaterea vine în contextul în care americanii foloseau intensiv în acest scop telescopul Arecibo din Puerto Rico, care a fost însă dezafectat la sfârșitul anului trecut. (Space)

8. Viteza de rotație a Pământului a crescut în 2020 la valori care nu au mai fost observate de peste 50 de ani. În medie, Pământul se rotește în jurul propriei axe în aproximativ 23 de ore, 59 de minute și 56 de secunde în raport cu Soarele și în 23 de ore, 56 de minute și 4 secunde în raport cu stelele îndepărtate. Totuși, în numeroase zile de pe parcursul anului trecut viteza de rotație în raport cu Soarele a crescut ușor. Astfel, 19 iulie a fost cea mai scurtă zi a anului trecut, cu 1.4602 milisecunde mai scurtă decât media de 23 de ore, 59 de minute și 56 de secunde. Astronomii au calculat că această tendință va continua și în 2021, când o zi astronomică va fi în medie cu 0.05 milisecunde mai scurtă. La nivelul întregului an 2021, Pământul se va roti cu aproximativ 18 milisecunde mai repede în raport cu Soarele. Viteza de rotație variază permanent în funcție de presiunea atmosferică, vânt sau curenții oceanici. Acest lucru reprezintă un inconvenient pentru orologi, care folosesc ceasuri atomice pentru a calcula Timpul Universal Coordonat (Coordinated Universal Time – UTC), pe baza căruia fiecare dintre noi își potrivește ceasul. (LiveScience)

9. Astronomul Adrian Sonka detaliază cele două conjuncții care vor putea fi urmărite din România în acest an: conjuncția dintre Jupiter și Saturn din 5 martie și conjuncția dintre Venus și Marte din 13 iulie. O conjuncție se produce atunci când două corpuri cerești se deplasează la o distanță astronomică foarte mică unul de celălalt. Cele mai frecvente conjuncții au loc între Venus și Mercur, însă ultima conjuncție care a putut fi observată din România a fost cea dintre Jupiter și Saturn din 21 decembrie. (Sonkab)

10. Astroclubul București a publicat recent numărul 158 al revistei electronice gratuite “Vega”. Articolul principal al noului număr abordează aplicația românească de astrografie Umbrella2, dezvoltată cu scopul de a detecta mai ușor asteroizi în fotografiile astronomice. (Astroclubul București)

De citit în tihnă: În anii ‘60, ca parte a pregătirilor pentru o misiune umană pe Lună, NASA a investit sume uriașe de bani într-un protocol de carantinare pentru astronauți. Scopul acestui protocol a fost de a evita orice posibilitate ca un eventual agent patogen (virus sau microb) de pe Lună să ajungă pe Pământ și să declanșeze o pandemie. (Aeon)

 

Ți-ar mai putea plăcea
SpaceX a lansat 4 astronauți spre Spatia Spațială Internațională într-o capsulă Crew Dragon – Cronica Spațială
Viitorul telescop Nancy Grace Roman Space Telescope va permite descoperirea a 100.000 de exoplanete din galaxia Calea Lactee – Cronica Spațială
2 comentarii la acest articol

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău