Condamnarea avocatului Robert Roșu la 5 ani de închisoare a scos în strada avocații – Cronica Juridică

România

1. Condamnarea avocatului Robert Roșu la 5 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa a adunat câteva zeci de avocați pe holurile Curții de Apel București și a provocat un adevărat scandal pe rețelele de socializare. Demersul avocaților a fost considerat de unii bizar, având în vedere că hotărârea completului de judecată de la instanța supremă nu este motivată și că au mai fost cazuri de apărători condamnați cu executare, dar atunci breasla nu a găsit de cuviință să se indigneze. Potrivit raportului de activitate al DNA pe 2019, anul trecut au fost condamnați definitiv 6 avocați. În 2018 au fost 10 avocați condamnați, iar în 2017 au fost condamnați definitiv 12 avocați. Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) și Asociația Inițiativa pentru Justiție, asociații reprezentative ale magistraților au cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să ia atitudine față de modalitatea în care unii avocați înțeleg să își exercite dreptul de a critica o hotărâre judecătorească definitivă. O cerere similară a avut și Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”, asociație profesională a procurorilor, care a solicitat Inspecției Judiciare și CSM să se sesizize din oficiu și să apere reputația și independența magistraților judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu „reacțiile virulente și jignitoare care au fost diseminate în spațiul public de mai mulți avocați și în mod institutional de către UNBR”, cu privire la condamnarea avocatului. (Link)

Asociația pentru Dialog și Solidaritate a Avocaților din România a salutat poziția fermă a Asociației Magistraților din România și a Asociației Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului și și se alătură și sprijină orice demersuri pe care asociațiile magistraților din România le vor întreprinde pentru stoparea abuzurilor din justiție, indiferent de calitatea celor care fac obiectul abuzurilor (judecători, procurori, avocați sau orice cetățean al României), precum și pentru înlăturarea oricăror forme de presiune asupra judecătorilor, procurorilor sau avocaților, care au consecințe directe în ceea ce privește înfăptuirea actului de justiție și respectarea dreptului părților la un proce echitabil. (Juridice)

Un sumar al unor decizii în cauze ale CEDO arată că libertatea de exprimare se aplică și avocaților. Avocații trebuie însă să fie atenți la modul de exprimare, se pot pronunța pe teme ce țin de funcționarea justiției, însă în anumite limite. De asemenea, avocații se pot pronunța pe baze factuale solide și cu evitarea deplină a insultelor. CEDO a analizat și legătura suficient de strânsă cu faptele cauzei, dacă unele comentarii pot fi considerate înșelătoare sau ca fiind un atac gratuit. (Juridice)

Europa

2. Oficialii britanici și europeni au anunțat recent că un acord comercial post-Brexit a fost agreat. Acordul este rezultatul a patru ani de negocieri care au fost necesari, după ce Marea Britanie a votat să părăsească Uniunea Europeană prin referendumul din iunie 2016. Într-o conferință de presă comună cu privire la rezultatul negocierilor UK-UE, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene a declarat că un acord ”corect și echilibrat” a fost găsit. Ea a remarcat că va continua cooperarea UK-UE ”în toate domeniile de interes comun” și că ”regulile și standardele UE” vor fi respectate. Premierul britanic Boris Johnson a confirmat acordul, care ”va permite produselor și componentelor britanice să fie vândute fără tarife și fără cote pe piața Uniunii Europene”. În privința dreptului european, Johnson a subliniat că ”ne-am luat înapoi controlul asupra legilor și destinului nostru …legile britanice vor fi făcute doar de către Parlamentul britanic. Interpretate de judecători britanici, în instanțele britanice. Iar jurisdicția Curții Europene de Justiție va fi încheiată”. Prim ministrul britanic a adăugat că avocații britanici vor continua să poată practica pe teritoriul Uniunii Europene. Acum acordul trebuie ratificat de guvernul celor 27 de state membre și de Parlamentul European. Se așteaptă ca Boris Johnson să recheme Parlamentul Marii Britanii (care a plecat în vacanță pe 17 decembrie) pentru a dezbate și vota acordul. Dacă acordul va fi ratificat va intra în vigoare pe 1 ianuarie. Dacă nu, Marea Britanie va începe să facă comerț cu Uniunea Europeană în termenii Organizației Mondiale a Comerțului. (Link)

Comisia Europeană a publicat sâmbătă, 26 decembrie, propunerea acordului comercial Brexit între Uniunea Europeană și Marea Britanie, anunțat joi, 24 decembrie. În perioada de tranziție de 11 luni, din 31 ianuarie și până acum, Marea Britanie a continuat să opereze sub politica comercială și a uniunii vamale a UE, ceea ce nu va mai putea face după data de 31 decembrie. Dacă acordul comercial propus nu este agreat și ratificat, Marea Britanie va ieși din perioada de tranziție fără un acord comercial, iar lipsa unui acord poate duce la tarifuri asupra exporturilor către cel mai mare partener comercial al țării: UE. Acordul prevede stabilirea unui Joint Partnership Council între Comisia Europeană și Marea Britanie pentru a ”superviza și facilita” implementarea și aplicarea sa, separat de Comisia de Parteneriat Comercial, comisia specializată pe bunuri, comisia comercială specializată asupra barierelor tehnice pe comerț, comisia specializată pe pescuit și varii alte comisii legate de comerț și grupuri de lucru. Acordul propus nu se limitează la reglementările comercială, ci stabilește și cooperarea dintre Marea Britanie și UE pe o serie de alte teme, cum ar fi ”cooperarea juridică și aplicarea legii în problemele penale”. Propunerea de acord post-Brexit poate fi citită aici

3. O instanță germană a pronunțat verdictul în dosarul unui extremist de extremă dreaptă, care a atacat o sinagogă în ziua cea mai sfântă a iudaismului, Yom Kippur, în 2019. Stephan Balliet a fost condamnat la închisoare pe viață pentru crimă și tentativă de omucidere. Atacul din data de 9 octombrie 2019 este considerat unul dintre cele mai grave agresiuni antisemite din Germania post-război. Făptuitorul Stephan Balliet, în vârstă de 28 de ani, a postat împotriva evreilor înainte de a încerca să își facă drum către sinagogă prin împușcături, în estul orașului Halle, înregistrând atacul în direct pe un popular site de jocuri. El a împușcat și ucis doi oameni, atunci când nu a reușit să intre în sinagogă. Judecătorii l-au găsit ”serios vinovat”, conform relatărilor agențiilor de știri, ceea ce înseamnă că nu i se va permite eliberarea înainte de termen, după 15 ani, tipică celor care au primit sentințe cu închisoarea pe viață în Germania. Președinta completului de judecată Ursula Mertens a descris incidentul ca un ”atac laș”, când a anunțat verdictul. Condamnatul nu a exprimat nicio reacție. În timpul procesului, Balliet a admis că a dorit să intre în sinagogă și să îi ucidă pe toți cei 51 de oameni dinăuntru. În momentul în care nu a putut să deschidă ușile grele ale sinagogii, Balliet a împușcat și ucis o femeie de 40 de ani aflată pe stradă și un bărbat de 20 ani dintr-un magazin kebab apropiat și a rănit câțiva alții. El și-a cerut scuze instanței pentru uciderea femeii, spunând că ”nu am dorit să ucid albi”. Autoritățile germane au promis să intensifice măsurile împotriva extremismului de extremă dreaptă după atacul din Halle, uciderea unui politician regional de către un suspect neo-nazist și împușcarea fatală a nouă oameni cu background imigrant în Hanau, toate întâmplate într-un an. Președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, a spus că verdictul marchează ”o zi importantă pentru Germania”. Într-o declarație acesta arată că ”verdictul face clar că ura criminală împotriva evreilor este privită cu toleranță zero. Până la final, atacatorul nu a arătat nicio remușcare, dar și-a menținut privirea asupra vieții încărcată de ură antisemită și rasism”. (Euronews)

4. O decizie a înaltei curți britanice a acordat daune unui bărbat arestat după bombele de la Arena din Manchester, ceea ce stabilește o încheiere a practicii din știrile media care identifică suspecții din propriile lor surse. În Alaedeen Sicri v. Associated Newspapers Limited, judecătorul Warby a obligat The Mail să plătească daune în total de 83.000 lire sterline unui bărban libian, pe care l-au numit subiectul unei declarații a poliției despre o arestare după atacul din 2017. Alaedeen Sicri a fost eventual eliberat fără a fi acuzat. Conform hotărârii instanței, Sicri a fost identificat de mai multe ziare, ca urmare a unui comunicat de presă al poliției că un bărbat de 23 de ani a fost deținut în Shoreham-by-Sea. Sicri a deschis o acțiune împotriva the The Mail pentru încălcarea confidențialității și folosirea greșită a informațiilor private, pretizând daune agravante și daune speciale pentru a compensa pierderile financiare. Judecătorul a găsit că Sicri avea dreptul de a aștepta ca ziarul să nu violeze dreptul lui de a nu fi identificat și să nu exista suficient interes public pentru a face acest lucru. Decizia de a publica a fost ”nicidecum un exercițiu de evaluare editorială serioasă”, dar mai degrabă un ”proces automat de reacție primară”. Pretenția sa în instanță nu a fost slăbită semnificativ de faptul că și alte media l-au identificat pe Sicri. ”Faptul că informația a fost publicată și de The Guardian nu stabilește faptul că era cunoscut lumii întregi” a observat judecătorul. Respingând un argument ”pe deplin eronat” că publicarea a fost justificată pe temeiul justiției deschise, judecătorul Warby a spus că a fost imposibil să tragă orice analogie serioasă cu ceea ce se întâmplă în instanță: ”instanța exercită puterea judiciară a statului, determinând drepturile și obligațiile; deciziile acesteia trebuie să fie transparente și deschise criticilor și analizei. Această ratiune specifică și sacră pur și simplu nu poate fi transpusă integral ”oricărui eveniment local de importanță publică”. Deși un arest implică exercițiul puterii statale, este un act executiv de natură temporară, pe deplin diferită în caracter de un proces civil sau penal sau de alte proceduri ale curții. Sicri a primit daune generale de 50.000 de lire sterline pentru a compensa dezvăluirea ilegală și daune speciale de 33.000 lire sterline pentru pierderile financiare cauzate de această acțiune. Avocatul Tamsin Allen de la firma londoneză Bindmans a declarat că: ”aceasta este o hotărâre importantă care clarifică dincolo de orice întrebare că oamenii arestați au dreptul la viața privată și că media nu poate identifica persoanele arestate decât dacă există circumstanțe speciale. Astfel cum a spus judecătorul, nu media determină echilibrul corect dintre drepturile la viață privată și libertatea de expresie – aceasta este o chestiune de drept”. (LawGazette)

America de Nord

5. Grupurile de drepturile omului, Human Rights Watch și Amnesty International au emis cereri pentru investigarea morții activistei pakistaneze Karima Baloch, care a murit recent în Toronto, Canada. Karima Baloch era originară din regiunea Balochistan, Pakistan și a aplicat pentru azil în Canada în 2015, după ce a fost persecutată în țara sa. În Canada a continuat să fie o activistă pentru drepturile omului, însă soțul său, Hammal Haider, a declarat că moartea soției sale ”trebuie investigată” și a cerut guvernului canadian să ”nu lase nicio piatră neîntoarsă pentru a afla circumstanțele morții sale, precum și amenințările cu care s-a confruntat de când s-a mutat în Canada”. Baloch avea 37 ani. Directorul executiv al Human Rights Watch, Keneth Roth, a remarcat că ”Karima Balogh devine a doua dizidentă din Balochistan care trăia în exil găsită moartă în acest an”. În aprile, corpul lui Sajid Hussain, un jurnalist pakistanez care a relatat despre situația din Balochistan a fost găsit într-un râu din Suedia. Hussain dispăruse din luna martie, după ce aplicase pentru azil în Suedia anul anterior. Ambii fugiseră de persecuția din Pakistan. El a murit înecat, în consecință autoritățile suedeze au închis cazul. (Jurist)

6. Un judecător al insanței districtului Columbia, SUA, a decis că Biroul Federal al Penitenciarelor a reprogramat ilegal execuția Lisei Montgomery, în timp ce sentința acesteia era deja pronunțată. Lisa Montgomery, singura femeie condamnată la moarte în SUA într-o instanță federală, a fost programată să fie executată pe data de 8 decembrie, însă avocații ei au ”contactat cazuri severe de COVID-19 în timp ce au călătorit cu ea”. Judecătorul Randolph Moss a permis menținerea execuției, însă a amânat-o pentru cel târziu 31 decembrie, astfel încât avocații acesteia să aibă oportunitatea să ”se recupereze din COVID-19 și să depună o cerere de clemență din partea Lisei Montgomery”. La câteva zile după această decizie, Biroul Federal al Penitenciarelor a reprogramat execuția acesteia pentru 12 ianuarie. Instanța a considerat că amânarea a fost ilegală întrucât ”când o execuție este programată, reglementarea în vigoare …previne ca directorul penitenciarului să stabilească o nouă dată a execuției după ce ordinul de amânare este în curs”. Conform deciziei instanței, execuția Lisei Montgomery nu poate fi amânată până după 31 decembrie. Ghidurile directoare ale Departamentului de Justiție cer ca cei condamnați la pedeapsa cu moartea să fie notificați cu privire la data execuției cu cel puțin 20 de zile în avans. Execuția se pare că va fi programată după preluarea administrației de către președintele ales Joe Biden, care a criticat pedeapsa cu moartea și este în favoarea abolirii acesteia. Peste 40 de reprezentanți aleși au semnat o scrisoare încurajându-l pe președintele ales să ia măsuri împotriva pedepsei cu moartea în prima sa zi de mandat. (Jurist)

7. Cinci triburi native din Alaska au depus o acțiune împotriva încercării administrației Trump de a permite tăierile de copaci în pădurea națională Tongass. Triburile sunt reprezentate de organizațiile nonprofit Earthjustice și National Resources Defence Council, cărora li s-au alăturat ca reclamanți grupurile de mediu, grupurile de pescuit comercial și business-urile din turism. În octombrie 2020, administrația Trump a anunțat că va exclude Tongass din reglementarea erei Clinton Roadless Area Conservation Rule sau ”regula roadless”. Regula blochează tăierile și construcția în anumite păduri. Liderii statului Alaska au cerut anularea, întrucât noua regula pune nouă milioane de acri din pădurea Tongass, în risc. Conform United States Forest Service, pădurea Tongass este ”cea mai mare pădure temperată intactă din lume”. Plângerea detaliază calitățile de mediu ale Tongass. Pădurea este un filtru de carbon major și singurul habitat al unor specii rare, endemice, cum este lupul de arhipelag Alexander. Reclamanții subliniază de asemeena importanța Tongass pentru grupurile indigene: ”Pădurea națională Tongass este centrală modurilor de viață ale Tlingit, Haida și indigenilor Tsimshian, care au trăit și au depins de pădure din vremuri imemoriale”. Plângerea acuză că administrația Trump a violat legea Alaska National Interest Lands Conservation Acts, a eșuat să ia în considerare alternative rezonabile pentru excluderea din protecție, a folosit un mod de a lua decizia arbitrar și capricios și nu a analizat corect efectele exceptării pădurii Tongass din ariile protejate. Pe aceste temeiuri, acțiunea depusă cere instanței să anuleze decizia administrației Trump. Niel Lawrence, un avocat senior pentru Consiliul de Apărare a Resurselor Naturale a numit procesul o provocare la ”asaltul rușinos asupra mediului Americii și al tuturor celor care beneficiază de el, acum și în generațiile viitoare”. Grupurile de mediu și cele ale nativilor din Alaska au atacat recent și decizia administrației Trump de a permite concesiuni pentru petrol și gaz în refugiul național sălbatic din Arctic, programate pentru 6 ianuarie. (Link)

Global

8. O coaliție a grupurilor de drepturile omului s-a alăturat WhatsApp într-un proces împotriva vânzătorului israelian de echipamente de spionaj NSO Group și a acuzat compania de vânzarea software-ului de supraveghere Pegasus unor agenții guvernamentale care urmăresc activiștii de drepturile omului sub aparența legilor terorismului. Grupurile au depus un amicus curiae înaintea Curții de Apel a SUA, în care arată că folosirea de către grupul NSO a software-ului de supraveghere violează libertatea expresiei și drepturile la viață privată conform dreptului internațional. Coaliția drepturilor include Amnesty International, Comisia de Protecție a Jurnaliștilor, Fundația pentru Libertatea Internetului, Inițiativa Paradigm, Privacy International, Red en Defensa de los Derechas Digitales și Reporteri fără Frontiere. Avocatul organizațiilor, Kule McLorg a aratăt în acțiunea depusă că tehnologia de supraveghere ”amenință drepturile libertății de expresie și ale vieții private”, pe care ”dreptul internațional le recunoaște ca fundamentale”. El a argumentat că statele nu ar trebui să adopte măsurile de contraterorism pentru a justifica intruziunea guvernului, adăugând că aceste ”justificări ar trebui să fie limitate la situații în care interesul întregii națiuni este în joc, decât interesele guvernului, ale regimului sau ale unui singur grup de putere”. Grupul NSO nu a răspuns acestor acuzații, dar a argumentat anterior că este protejat de doctrina imunității suverane. Această doctrină protejează guvernele străine de procese când teme de securitate națională sunt implicate, pentru că furnizează guvernului și agențiilor de spionaj instrumente de pătrundere digitale ”necesare pentru siguranța publică”. Directoarea de Advocay a Comisiei pentru Protecția Jurnaliștilor este în dezacord: ”folosirea repetată și extensivă a tehnologiei de spionaj Pegasus a Grupului NSO pentru a ținti jurnaliști și rețelele lor contrazice pretențiile că Pegasus este folosit doar pentru a combate terorismul și activitățile criminale”. WhatsPP și compania-mamă Facebook au chemat în judecată NSO anul trecut în instanța districtuală din nordul Californiei pentru pătrunderea în serverul WhatsApp pentru a planta echipamentul Pegasus de spionaj pe 1400 de echipamente de pe glon, în violarea legii U.S. Computer Fraud and Abuse Act. Aceste atacuri au țintit echipamente care aparțineau jurnaliștilor, avocaților, liderilor religioși și dizidenților politici. (Jurist)

9. Agenția de reglementare a piețelor din China a anunțat că a lansat o investigație în afacerile grupului Alibaba Group Holding, deținute de miliardarul Jack Ma, pe baza unor rapoarte care ”suspectează conduită de monopol”. Mai multe agenții de reglementare ale Chinei au cerut afiliatului financiar al Alibaba, Ant Group, discuții de coordonare și consiliere pentru a asigura supervizarea financiară, competiție loială și protecția intereselor consumatorilor. În acest moment se verifică dacă Alibaba a violat acordurile de exclusivatate sau ”a ales una sau două” practici care permit vânzătorilor să semneze acorduri pentru cooperare exclusivă și le interzice să vândă produsele pe platforme rivale. Investigația face parte din eforturile recente ale guvernului chinez de a preveni practicile de monopol și anti-competiție pentru îmbunătățirea sistemului economiei socialiste de piață și a ajuta dezvoltarea. Reglementatorul național al piețelor din China e emis un ghid în noiembrie pentru a preveni giganții internetului să colecteze date de la consumatori fără a fi necesare, conspirații de eliminare a micilor rivali și dificultăți pentru consumatori în mutarea pe alte platforme. Oficialii din agenția de reglementare au oprit licitația publică a grupului Ant și Alipay în luna noiembrie, care ar fi fost cea mai mare din lume, cu doar 48 ore înainte de a fi tranzacționate în Hong Kong și Shanghai. În timp de bursa din Shanghai a oferit niște explicații ce țin de schimbările mediului de reglementare, mulți cred că măsura a venit ca reacție a criticilor lui Jack Ma împotriva sistemului bancar chinez, pentru rolul acestora în blocarea inovației prin politici menite să controleze riscul financiar. Grupul Alibaba a declarat că va coopera activ cu reglementatorii și că afacerile companiei vor opera normal pentru moment. Similar, Ant Group a subliniat că vor studia cu atenție cererile departamentelor de reglementare și se vor conforma acestora. Dacă reglementatorii amendează Alibaba, penalitățile conform legii anti-monopol a Chinei pot fi până la 10% din profitul companiei din anul anterior. (Jurist)

10. China îi va face responsabili pe copii de 12 ani, din punct de vedere penal, pentru infracțiuni considerate ”abominabile”, conform China Daily. Comisia Permanentă a Congresului Național al Poporului a introdus pedeapsa pentru încălcări ale proprietății intelectuale, care ar duce la 10 ani închisoare. O infracțiune ”abominabilă” ar putea apărea ”dacă o persoană care a atins vârsta de 12 ani, dar nu 14 ani, a comis omucidere cu intenție, dacă rănește cu intenție o altă persoană astfel încât să îi cauzeze moartea persoanei, sau dacă recurge la mijloace în mod special crude pentru a cauza răni severe unei persoane, reducând persoana la dizabilitate completă, vor răspunde penal, dacă Procuratura Supremă a Poporului decide să ancheteze infracțiunea, după examinare”. Amendamentul adaugă că adolescenții cu vârste între 14 și 16 ani pot fi răspunzători penal pentru crime serioase, cum ar fi omuciderea, violul sau traficul de droguri. Amendamentele recente creează penalități semnificative pentru încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, cu o pedeaspă cu închisoarea între șapte și 10 ani pentru încălcări ale mărcilor și copyright-ului. Legea impune penalități pentru implantarea ilegală a unor gene editate sau a unor embrioni umani clonați în oameni sau animale. Acestea sunt câteva dintre primele și cele mai substanțiale schimbări prin care China încearcă să oprească furtul de proprietate intelectuală. Amendamentelor vor intra în vigoare pe 1 martie 2021. (Link)

Ți-ar mai putea plăcea
Curtea Constituțională a României a admis sesizarea PNL cu privire la Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive – Cronica Juridică
Analiza: Procesele-verbale încheiate de inspectorii antifraudă prin care se estimează obligații fiscale suplimentare de plată nu au valoarea unor acte administrative fiscale – Cronica Juridică
Un comentariu

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău