Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că România se face vinovată de încălcarea dreptului la viață privată, în cazul a două persoane transgender – Cronica Juridică

România

1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ a decis că fapta unei persoane de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare, pe numele unei alte persoane, prin postarea unor informații, fotografii și imagini video fără acordul persoanei constituie infracțiune. Instanța supremă a fost învestită de Curtea de Apel Brașov în dosarul unui bărbat condamnat în primă instanță la 3 ani și 8 luni închisoare pentru șantaj, fals informatic și violarea vieții private, după ce a deschis un cont fals pe o rețea de socializare și pe un site pentru adulți, unde a postat fotografii și filmări compromițătoare cu aceasta, fosta iubită a bărbatului. Solicitarea către Înalta Curte de Casație și Justiție privește pronunțarea unei hotărâri prealabile asupra unei chestiuni de drept: dacă acest tip de faptă îndeplinește condițiile infracțiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 Cod penal. În dosare similare, instanțele au dat decizii contrare, atât de condamnare, cât și de achitare, precum și schimbarea încadrării juridice. (Link)

2. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis o sesizare formulată de Curtea de Apel București, Secția a II-a penală, într-un dosar privind infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri prevăzută de art. 275 alin. 1 din Codul penal, când are ca situație premisă existența unei proceduri judiciare deja începute. Instanța supremă a stabilit că autorul faptei prevăzute de legea penală ce face obiectul procesului penal în care sunt folosite înscrisurile ori mijloacele materiale de probă poate fi subiect activ al infracțiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri în modalitatea prevăzută de art. 275 alin. 1 din Cod penal. (Link)

3. Curtea Constituțională a decis pe 20 ianuarie, cu unanimitate de voturi, admiterea excepției de neconstituționalitate cu privire la sintagma ”la data înscrierii inițiale la pensie” din cuprinsul art. IV alin. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, că prevederea este constituțională. Norma juridică se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, prin aplicarea condițiilor de vârsta legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010, pentru prima oară. Decizia este definitivă și general obligatorie, emisă în cadrul controlului posterior al promulgării. Argumentele vor fi publicate în cuprinsul deciziei. (Link)

4. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că România se face vinovată de încălcarea dreptului la viață privată, în cazul a două persoane transgender, cărora a refuzat să le acorde noua identitate de gen în absența unor dovezi că ar fi procedat la operația de schimbare de sex, deși nu există cadru legal pentru această cerință. CEDO a constatat o încălcare a articolului 8 din CEDO, prin lipsa unei proceduri clare și previzibile pentru recunoașterea legală a identității de gen care să permită schimbarea sexului și, prin urmare, a numelui și codului numeric personal în documentele oficiale, într-un mod rapid, transparent și accesibil. Curtea a sancționat refuzul autorităților naționale de a recunoaște identitatea masculină a solicitanților pentru lipsa operației de schimbare a sexului, ceea ce a dus la ruperea echilibrului echitabil pe care statul trebuie să îl mențină între interesul general și interesele individuale. (Link)

Europa

5. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Elveția pentru sancționarea penală a unei femei de etnie romă din România, care a comis infracțiunea de cerșetorie. Este primul caz de acest tip din jurisprudența CEDO, care stabilește dreptul de a cerși pentru persoanele nevoiașe. În hotărârea sa din data de 19.01.2021, în cauza Lacatus v. Switzerland, Curtea a reținut că cerșetoarea, de origine română, a primit o amendă penală de 500 franci elvețieni în Geneva, pentru cerșit în public. Neputând să plătească, femeia a fost închisă cinci zile în penitenciar. CEDO a constatat că aceasta era analfabetă și provenea dintr-o familie extrem de săraca, nu avea un loc de muncă și nu primea alocații sociale, cerșetoria fiind pentru ea unicul mod de supraviețuire. Argumentul reținut de instanța europeană a fost întemeiat pe ”dreptul inerent demnității umane” de a încerca ”să-și satisfacă nevoile de bază cerșind”, demnitatea umană fiind ”un concept care stă la baza spiritului Convenției Europene a Drepturilor Omului”, în cazul de față ”fiind grav compromisă dacă persoana în cauză nu dispune de mijloace suficiente de subzistență. Fiind într-o situație de vulnerabilitate evidentă, ea avea dreptul, inerent demnității umane, să-și poată exprima suferința și să încerce să-și remedieze nevoile cerșind”. În consecință statul elvețian a încălcat art. 8 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cerșetoarea va primi din partea Elveției daune morale de 922 euro, pentru atingerea adusă demnității sale. (VedemJust)

Promo: România a înregistrat, la ultimul val de teste PISA, unul dintre cele mai slabe scoruri din Europa: 44% analfabetism lingvistic și numeric, 45% analfabetism științific. Mai mult decât un indicator al nivelului scăzut al calității actului educațional în România, acesta este un descriptor al calității resursei umane ce va ajunge pe piața muncii în următorii 10 ani. În combaterea acestui fenomen, testarea internă, periodică și la toate nivelele școlare este primul pas. Brio a lansat testele de literație, cu ajutorul cărora oricine poate să testeze gratuit și nelimitat nivelul de alfabetizare (înțelegere a textului citit) al copilului.

6. Ordinul iezuit din Spania a lansat un raport, în care a admis și și-a cerut scuze pentru 118 cazuri de abuz sexual comise de către membrii săi, din 1927. Conform raportului, publicat de Society of Jesus din Spania, 81 dintre victime erau copii. Abuzul a constat fie în folosirea unui limbaj nepotrivit, fie în relații sexuale, deși majoritatea probelor au fost legate de atingeri nepotrivite. Raportul subliniază că 96 de iezuiți sunt responsabili pentru abuzul unui procent de 1.08% dintre membrii săi din 1927. Dintre cei 65 de iezuiți care au abuzat copii, 48 au murit între timp. Dintre cei 17 care încă trăiesc, patru nu mai sunt iezuiți, iar cei 13 rămași au fost suspendați din a mai lucra până la finalizarea procedurilor penale sau interne sau au fost mutați în comunități iezuite izolate. Societatea și-a cerut scuze pentru ”abuzurile dureroase, rușinoase și provocatoare de suferințe” comise de membrii săi, menționând că au existat vremuri când acuzațiile nu au fost suficient adresate sau au fost reduse la tăcere, în pofida informațiilor despre abuzuri. ”Ne afectează că iezuiți cu care am locuit și am împărțit o misiune, companionii noștri, au trecut aceste linii, care nu ar fi trebui încălcate niciodată”, se arată în raport. Raportul a fost bine primit de foarte mulți ca un ultim exemplu al responsabilității crescute în interiorul Bisericii Catolice. În orice caz, există dezamăgiri legate de nedezvăluirea numelor abuzatorilor, nepedepsirea abuzatorilor și compensarea victimelor. (Link)

SUA

7. Un grup de ”cetățeni preocupați din Kentucky”, inclusiv trei jurați din dosarul Breonna Taylor, au anunțat o petiție pentru acuzarea procurorului special și al statului Daniel Cameron. Jurații îl acuză pe Cameron de ”abuz în funcție și încălcarea îndatoririlor ce țin de responsabilitatea profesională și etică” și ”prezentarea eronată către națiune a concluziilor juraților”. Într-o conferință de presă din luna septembrie, Cameron a spus publicului că ”jurații au avut fiecare detaliu al probelor necesare pentru a-și construi judecata și propria evaluare” la acuzațiile aduse fostului ofițer de poliție din Louisville Brett Hankinson. La scurt timp, un jurat anonim a depus o moțiune în care îi cerea lui Cameron să pună la dispoziție transcrierea procedurilor juraților, pretinzând că a prezentat eronat modul în care a tratat cazul. Cameron a clarificat mai târziu că a prezentat juraților informațiile despre acuzațiile primite de Hankinson, o alegere criticată în contextul cererilor pentru responsabilitatea poliției. Acuzația pretinde de asemenea că procurorul general a fost implicat în incitarea insurecției din 6 ianuarie, legată de asediul Capitoliului, printr-un organizație non-profit numită Rule of Law Defence Fund, care ar fi trimis apeluri înregistrate în care încurajau suporterii să participe la invazia Capitoliului. (Jurist)

8. Dominion Voting Systems l-a acționat în judecată pe avocatul personal al fostului președinte Donald Trump, Rudy Giuliani, în urma declarațiilor sale post-alegeri în privința aparatelor lor de votat. Acțiunea a fost depusă la Curtea Districtului Columbia și arată că acuzațiile defăimătoare ale lui Giuliani au generat peste $650 milioane prejudicii, iar compania dorește un total de $1.3 miliarde în daune, inclusiv daune compensatorii. Plângerea acoperă exhaustiv declarații ale lui Giuliani după alegerile din 2020, în mod particular acuzația repetată a lui Giuliani că Dominion Voting Systems sunt un paravan pentru o companie venezueleană numită Smartmatic. Mai mult decât atât, Giuliani a pretins că Smartmatic are legături strânse cu liderul decedat al Venezuelei, Hugo Chavez și cu investitorul George Soros, o figură populară printre adepții teoriilor conspiraționiste ale extremei drepte. Acțiunea depusă de Dominion Voting System subliniază discrepanța dintre acuzațiile lui Giuliani privind frauda la vot și hacking-ul sau defecte în aparatele de vot ale Dominion și provocările legale actuale aduse de echipa avocaților lui Trump, care nu a acuzat nicio problemă cu mașinile de vot ale Dominion. Compania acuză că, în urma acuzațiilor defăimătoare ale lui Giuliani, angajații Dominion au fost supuși amenințărilor și hărțuirii. State americane, printre care Arizona, Florida, Louisiana, Michigan și Pennsylvania au introdus legislație pentru a revizui și a reevalua contractele cu Dominion. (Jurist)

9. Procurorul general al Texas Ken Paxton a acționat în judecată oficialii numiți de Joe Biden în Departamentul Securității Naționale (Department of Homeland Security) pentru a opri o acțiune executivă care suspendă deportările pentru o perioadă de 100 zile. Președintele Biden a semnat un moratoriu de 100 de zile în prima sa zi în funcție, ca parte a unei revizuiri complete a politicilor Departamentului. Înghețarea deportărilor încearcă să permită Departamentului să ”concentreze resursele Departamentului acolo unde este mai mare nevoie”, inclusiv în eforturile de restrângere a COVID-19 în facilitățile de deținere. Ordinul nu interzice toate deportările, ci direcționează departamentul să prioritizeze deportările imigranților ”suspectați de terorism sau spionaj”, cei care au trecut granița și au intrat în țară după 1 noiembrie 2020, precum și oamenii care și-au anulat voluntar dreptul de a rămâne în SUA. De asemenea nu încearcă să obstrucționeze ”prinderea sau deținerea persoanelor ilegal în SUA, care nu sunt identificate ca priorități”. Paxton a argumentat că acest ordin violează un acord pe care administrația Trump l-a semnat cu Texas și cu alte câteva state, înainte de preluarea funcției de către Biden. Acordul obligă Departamentul să acorde oficialilor statelor o notificare prealabilă de șase luni, înainte de a schimba legile imigrării și de a asigura statele că au dreptul de a comenta asupra planurilor propuse. El pretinde că pauza în deportări ar putea duce la ”prejudicii bugetare, inclusiv costuri privind educația superioară și de sănătate” și cere o restricționare a moratoriului până ce aspectele legale pot fi discutate mai departe. Cazul va fi judecat în Texas de către judecătorul federal numit de Donald Trump, Drew Tipton. Paxton, care a condus o acțiune importantă privind fraudarea alegerilor pentru Donald Trump a promis că ”va lupta împotriva multor acțiuni ilegale și neconstituționale pe care noua administrație le va lua, va contesta interferența guvernamentală care încalcă drepturile texanilor și va servi ca verificare importantă împotriva lipsei de legalitate a administrației”. Paxton se află acum sub investigarea FBI pentru folosirea funcției pentru a face favoruri donatorilor săi politici. (Jurist)

Global

10. Curtea Regională de Justiție a Istanbulului a anulat achitarea a nouă dintre cei șaisprezece pârâți implicați în protestele din 2013 în Gezi Park împotriva tăierii parcurilor din parc, ordonând ca dosarul să fie returnat primei instanțe pentru rejudecare. Cei nouă pârâți au fost achitați în februarie anul trecut pentru acuzațiile legate de organizarea protestelor în Gezi Park, Istanbul, inclusiv ”încercarea de a demite guvernul Republicii Turicia sau oprirea guvernului din a-și face datoria”. Printre cei acuzați se află filantropul Osman Kavala, care recent a eșuat în încercarea de a schimba detenția sa de trei ani la Curtea Constituțională a Turciei. Achitarea din februarie a fost o surpriză pentru mulți, iar arestările și judecarea ulterioară a protestatarilor Gezi a fost percepută de critici ca o încercare a președintelui Recep Tayyip Erdogan de a reduce la tăcere opoziția. Judecătorul instanței penale din Istanbul a considerat că nu au existat ”suficiente probe concrete” împotriva pârâților pentru a-i putea condamna. Instanța superioară a considerat că prima instanță a eșuat să ia în considerare anumite piese de probatoriu. O dată pentru rejudecarea dosarului nu a fost încă decisă. (Jurist)