ICCJ a hotărât că exercitarea libertății de exprimare presupune respectarea anumitor condiții – Cronica Juridică

1. Inalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă a decis în ședința din 2 martie că dispozițiile art. 3 și 4 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată că în cazul unor convenții de înstrăinare a dreptului la despăgubire către terțe persoane, în care părțile convin repunerea în situația anterioară și desființarea convenției, că dreptul la măsuri reparatorii al cesionarului nu subzistă, dreptul la măsuri reparatorii în echivalent revine în patrimoniul înstrăinătorului, conform dispozițiilor art. 24 alin. 2 sau, după caz, alin. 4 din Legea nr. 165/2013, care se coroborează cu prevederile Legii nr. 10/2001. Hotărârea este obligatorie. (Link)

2. ICCJ a hotărât că exercitarea libertății de exprimare presupune respectarea anumitor condiții, precum ocrotirea umană și respectul datorat reputației și drepturilor altora într-un dosar deschis de partea vătămată, reclamantul A. împotriva Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București, prin care a solicitat daune în cuantum de 5 milioane de euro, reprezentând prejudiciul adus imaginii, reputației, onoarei și demnității sale, prin acuzații nefondate aduse în spațiul public și media. (Link)

3. Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării activităților teroriste și pentru amendarea și modificarea unor acte normative obligă societățile comerciale care se înregistrează în Registrul Comerțului, cu excepția companiilor naționale sau a celor deținute de stat să declare cine sunt ultimii beneficiari deținători ai societăților în Registrul Comerțului, în maxim 15 zile, în condițiile legii. Sancțiunea pentru lipsa acestei declarații este amenda cuprinsă între 5000 și 10.000 lei (Link). România riscă sancțiuni din parte Uniunii Europene pentru eșecul de a implementa directiva împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, fiind deja avertizată de mai multe ori. (Link)

4. În timpul campaniei sale electorale din 2016, Donald Trump a refuzat să facă publice declarațiile sale privind returnarea taxelor, care se cere tuturor candidaților. Nici până la această dată, Donald Trump nu a pus la dispoziția publicului aceste declarații. Pe 31 martie, Curtea Supremă va audia trei cereri prin care se încearcă obținerea accesului la aceste declarații financiare, ceea ce va afecta atât afacerile lui Donald Trump, cât și președinția sa. Primele două dosare, Trump v. Mazars US și Trump v. Deutsche Bank (TheAtlantic) implică cereri solicitate de către comisii ale congresului, în dosarele deschise chiar de Donald Trump. Trump a cerut unei curți federale din Washigton să îi interzică firmei de contabilitate Mazars, care s-a ocupat de declarațiile sale fiscale și contabilitatea firmelor sale, să răspundă citării în instanță. Curtea federală a respins însă acest argument, iar Curtea de Apel a districtului Columbia a confirmat decizia. La fel s-a întâmplat în New York cu cererea sa de a bloca citarea Deutsche Bank. Trump a descris cererile comisiei ca fiind ”fără precedent”. Donald Trump a avertizat că citații către firme de contabilitate și bănci vor deschide posibilitatea pentru a permite Congresului să ceară dosarul fiscal al unui președinte în exercițiu și legi care să oblige președinții să expună acest tip de informații. Mai mult, Donald Trump consideră că a investiga dacă președintele a încălcat legea, ceea ce este o atribuție a organelor judiciare, nu a Congresului, încalcă Constituția. El a adăugat că nu Congresul american, ci Constituția a creat instituția Președintelui, ceea ce înseamnă că Congresul ”nu are puterea legislativă de a dicta Președintelui în aceste aspecte, să extindă sau să modifice prerogativele prezidențiale sau să interfereze cu abilitatea sa de a își exercita îndatoririle”. (Link)

5. Judecătorul american Rebecca L. Holt a decis deportarea în Germania a unui rezident din Tennessee, care a fost identificat ca fost gardian într-un lagăr de concentrare nazist în timpul celui de-al doilea război mondial. Decizia a avut în vedere faptul că ”serviciul din propria voință ca pază armată a prizionerilor dintr-un lagăr de concentrare în care au avut loc persecuții constituie ajutor pentru persecuțiile naziste. Friedrich Karl Berger este cetățean german în vârstă de 94 de ani și a lucrat la Neuengamme, un lagăr de lângă Meppen, Germania. El a fost găsit eligibil pentru deportare conform amendamentului Holtzman din 1978 la legea imigrației și cetățeniei. Bergen a declarat că ”este ridicol ca după 75 de ani și nu poate înțelege cum acest lucru se poate întâmpla într-o țară ca asta (SUA).” Avocatul său consideră opțiunea de a ataca decizia instanței. (CNN)

6. Curtea Europeană de Justiție a decis că un mandat european de arestare este aplicabil pentru infracțiunea pentru care a fost emis în statul membru care l-a emis, organele de executare a mandatului trebuie să ia în calcul legea statului aplicabilă acolo unde mandatul de arestare a fost emis, dar la data la care faptele au fost comise, nu la data la care s-a emis mandatul. Decizia Curții pronunțată pe 3 martie se referă la cazul unui mandat de arestare împotriva unei persoane condamnată în Spania pentru infracțiunea de glorificare a terorismului și umilire a victimelor terorismului, în sensul verificării dacă mandatul de arestare trebuie executat fără a fi examinat, pentru stabilirea faptului dacă aceeași infracțiune este sancționată și în Belgia. (Link)

7. Curtea Europeană de Justiție a arătat într-o opinie juridică că Ungaria a încălcat dreptul european și regulile Organizației Mondiale a Comerțului (WTO) și că nu poate diferenția între instituțiile de învățământ superior naționale și internaționale. Opinia juridică vine în contextul în care Curtea a fost sesizată în 2017, după ce premierul Ungariei a decis să suspende activitatea Universității Central Europene din Budapesta. (Link)

8. CEDO a declarat inadmisibilă cererea lui Michel Platini împotriva Elveției. Platini a fost sancționat disciplinar pentru un salariu ”suplimentar” în sumă de 2 milioane de franci elvețieni primiți în 2011, pe baza unui contract verbal între el și fostul președinte al FIFA. Ulterior Michel Platini a fost suspendat din toate activitățile corelate cu fotbalul timp de patru ani și amendat cu 60.ooo de franci elvețieni. (Link)

9. Înalta Curte de Justiție din Marea Britanie a fost solicitată, într-o cerere fără precedent, să permită accesul unui jurnalist la toate documentele din dosarul curții într-un dosar de adopție cu probleme. Cererea vine în contextul în care secțiilor de dreptul familiei ale instanțelor li se cere mai multă transparență, după ce o jurnalistă a solicitat să consulte dosarul unei fetițe de patru ani, R. Judges, care a primit o decizie de adopție considerată a fi bazată pe dovezi foarte neconvingătoare. Avocații autorităților statului s-au opus unei astfel de cereri, întrucât încalcă principii fundamentale ale datelor private și o intruziune în viața privată care necesită o justificare solidă. (Link)

10. Procesul celor vinovați pentru doborârea avionului MH17 al liniilor aeriene malaieziene a început pe 9 martie în Olanda. Acuzații sunt trei cetățeni ruși și un ucrainean, lideri ai milițiilor pro-ruse din estul Ucrainei, care nu vor fi prezenți în instanță. În avion se aflau 298 de persoane care și-au pierdut viața pe 17 iulie 2014. Procesul reprezintă un moment cheie pentru stabilirea adevărului și, mai ales, dreptate pentru rudele victimelor. În investigație au participat mai multe țări: Australia, Belgia, Malaiezia, Ucraina și Olanda, care a cerut și cooperarea Rusiei. (Link)

Ți-ar mai putea plăcea
CEDO a publicat o analiză a impactului Covid-19 asupra drepturilor și libertăților ca urmare a măsurilor restrictive luate de guverne – Cronica Juridică
Analiză: Supunerea aprobării Parlamentului privește exclusiv starea de urgență, nu măsurile ce trebuie aprobate – Cronica Juridică
Un comentariu

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău