Europa a traversat cel mai sever val de căldură măsurat vreodată, cu temperaturi de 5–15°C peste medie în Franța, Germania, Italia, Spania și sudul Angliei – Cronica de Mediu

1. Val de căldură european fără precedent: sunt estimate peste 20.000 de decese într-o singură săptămână. Europa a traversat cel mai sever val de căldură măsurat vreodată, cu temperaturi de 5–15°C peste medie în Franța, Germania, Italia, Spania și sudul Angliei. În săptămâna 22–28 iunie, un studiu al cercetătorului Christopher Callahan (Indiana University) estimează 20.390 de decese legate de căldură, cu cele mai mari concentrări în Franța (5.210), Germania (4.543), Spania (3.163) și Italia (2.709). OMS a confirmat cel puțin 1.300 de decese în exces. România a înregistrat 3 decese și 3 zile de Cod Roșu cu temperaturi de până la 44°C la București pe 29 iunie. Franța singură a raportat ~2.025 de decese suplimentare față de medie după 24 iunie, majoritar persoane de peste 65 de ani, precum și cel puțin 74 de înecuri din 18 iunie. (Euronews.com)

2. Studiu WWA: Valul de căldură european era „practic imposibil” fără schimbările climatice. Grupul de cercetători World Weather Attribution a publicat pe 26 iunie 2026 un studiu rapid care demonstrează că temperaturile înregistrate în valul de căldură european ar fi fost „practic imposibile” în 1976, când au fost stabilite unele dintre recordurile anterioare. În 1976, temperaturile din 2026 ar fi fost cu 3,5°C mai scăzute, iar temperaturile nocturne similare ar fi fost de peste 100 de ori mai puțin probabile în 2003. Studiul subliniază că riscul de incendii de vegetație a crescut semnificativ iar sistemele de sănătate și transport din mai multe țări s-au confruntat cu perturbări grave. (Worldweatherattribution.org)

3. Oceanele mondiale înregistrează cea mai caldă lună iunie din toate timpurile — „teritoriu necunoscut” Temperatura medie zilnică a suprafeței oceanelor a doborât recorduri pentru luna iunie 2026, cu anomalii de până la 0,73°C peste medie, pe măsură ce El Niño se intensifică în Pacificul ecuatorial. Pe 21 iunie, temperatura zilnică a suprafeței oceanice a depășit recordul din 2023–2024 de 20,83°C, atingând 20,86°C. Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, a avertizat că „condițiile actuale ar putea indica începutul unei noi faze, care să ne ducă, din nou, în teritoriu necunoscut”. Valurile de căldură marine amenință ecosistemele, pescuitul, economiile costiere și intensifică evenimentele extreme pe uscat. (Downtoearth.org)

4. Administrația Trump desființează rețeaua de monitorizare oceanică de 370 milioane de dolari — oamenii de știință sunt alarmați. Administrația Trump desființează Ocean Observatories Initiative (OOI), o rețea de monitorizare adânc-marină în valoare de 370 de milioane de dolari, formată din peste 900 de instrumente instalate în oceanele Pacific și Atlantic, la adâncimi de mii de metri. NSF a anunțat că va începe retragerea echipamentelor din apele de lângă Oregon, Washington, Alaska, Carolina de Nord și Marea Irminger — o zonă critică pentru monitorizarea AMOC — în iunie 2026. Rețeaua a furnizat date esențiale pentru înțelegerea modului în care oceanul absoarbe CO₂, cum evoluează valurile de căldură marine și cum se modifică curenții oceanici globali. Oamenii de știință avertizează că decizia creează un „punct orb ireversibil” tocmai când oceanele traversează cea mai rapidă transformare din istoria înregistrată. (CNN.com)

5. Pinguinul imperial și foca antarctică — în pericol de dispariție din cauza schimbărilor climatice. IUCN avertizează că valuri de căldură record, incendii necontrolate și ghețari care se topesc aduc speciile tot mai aproape de extincție și degradează ecosistemele de care depinde supraviețuirea umană. (IUCN)

6. Glacierul Hektoria din Antarctica — cea mai rapidă retragere înregistrată în istoria modernă. Glacierul Hektoria din Antarctica s-a prăbușit cu o viteză șocantă: a pierdut 15 mile în doar 15 luni, stabilind un record absolut pentru pierderile de gheață terestră în epoca modernă. Oamenii de știință spun că perioadele de încălzire și instabilitatea indusă de ocean au transformat glaciarul dintr-o masă aparent stabilă într-unul care se destrăma rapid aproape peste noapte. Dacă glacieri mai mari din Antarctica ar experimenta un ritm similar de retragere, consecințele pentru creșterea nivelului mărilor ar fi catastrofale. (ScienceDaily)

7. Consiliul Consultativ Ştiinţific pentru Schimbări Climatice arată că valurile de căldură sunt deja cel mai periculos fenomen meteorologic extrem din Europa, iar România resimte tot mai puternic efectele schimbărilor climatice. În vara anului 2024, 63 din cele 92 de zile au fost afectate de valuri de căldură, iar în lunile iulie şi august s-au înregistrat peste 600 de decese suplimentare asociate temperaturilor extreme. În 2025, episoadele severe de caniculă au început încă din luna iunie, iar în sudul şi vestul ţării temperaturile au depăşit 40°C. De asemenea, datele climatice confirmă că verile din România devin tot mai calde: temperatura medie anuală în oraşele reşedinţă de judeţ a depăşit 12°C în perioada 2021-2024, temperatura medie a verii a crescut cu 1,4-2,1°C faţă de perioada 1961-1990, iar ritmul de încălzire este de aproximativ 0,4-0,6°C la fiecare deceniu. (News.ro)

8. Incendii de vegetație SUA 2026: sezon record, fum toxic în 10 state. Până la începutul lunii iunie, incendiile de vegetație arseseră 2,4 milioane de acri în SUA — aproape dublu față de media pe 10 ani pentru această perioadă a anului. Circa 17% din țară se află deja în secetă extremă, iar El Niño va aduce condiții mai calde și mai uscate în nord-vest și va întârzia precipitațiile musonice. Fumul de la incendiile din vestul SUA a dus la niveluri moderate-severe de poluare cu particule fine (PM2.5) în Colorado, Utah și alte state vestice la 1 iulie 2026, autoritățile emițând avertizări pentru persoanele cu afecțiuni respiratorii și cardiace. Un studiu UCLA estimează că fumul de incendii ucide peste 24.000 de americani pe an. (Heatmap.news)

9. Raportul ONU privind clima în Africa 2025: continent în linia I a crizei climatice. Noul raport al Organizației Meteorologice Mondiale privind starea climei în Africa în 2025 arată că fenomenele extreme au afectat cel puțin 13 milioane de oameni și au cauzat peste 3.000 de decese raportate pe continent în cursul anului trecut. Africa contribuie cu mai puțin de 4% din emisiile globale de CO₂, dar se numără printre regiunile cele mai vulnerabile: secete, inundații și valuri de căldură amenință recoltele și disponibilitatea apei, iar El Niño din 2026 riscă să agraveze dramatic situația deja fragilă. (News.un.org)

10. Datele centrelor AI consumă apă și energie cât 600 de milioane de oameni — o nouă sursă de presiune climatică. Centrele de date au consumat în 2025 suficientă apă pentru a umple 1,8 milioane de piscine olimpice — echivalentul nevoilor de bază anuale de apă pentru peste 600 de milioane de oameni din Africa subsahariană. Consumul de energie al centrelor de date acoperă o suprafață de aproape 4,5 ori mai mare decât Londra Mare. Piața AI este așteptată să crească de 25 de ori în deceniul următor (de la 189 miliarde de dolari în 2023 la aproape 5 trilioane în 2033), ceea ce ridică întrebări urgente privind amprenta de carbon și hidrologică a tehnologiei. Secretarul General ONU a cerut explicit marilor firme AI să-și dezvăluie emisiile, consumul de apă și de energie. (Earth.org)