ONU retrage scenariul apocaliptic RCP 8.5, declarat „neplauzibil” – Cronica de Mediu

1. Curentul din Atlantic se apropie periculos de colaps. Un nou studiu a combinat observații reale din oceane cu modele climatice pentru a identifica cele mai fiabile scenarii, reducând semnificativ incertitudinea. Rezultatul indică o încetinire a AMOC estimată între 42% și 58% până în 2100 — un nivel care duce aproape sigur la colaps. Prăbușirea acestui sistem ar modifica zonele de precipitații tropicale de care depind milioane de oameni pentru agricultură, ar aduce ierni extrem de reci și veri secetoase în Europa de Vest și ar contribui la creșterea nivelului mărilor în Atlantic cu 50 până la 100 de centimetri. (Digi24 )

2. Raportul Copernicus 2025: Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală. Cel puțin 95% din Europa a înregistrat temperaturi anuale peste medie în 2025, potrivit raportului European State of the Climate (ESOTC) 2025. Încălzirea reduce acoperirea cu zăpadă și gheață, în timp ce temperaturile periculoase, seceta și valurile de căldură, inclusiv temperaturi record ale oceanelor, afectează regiuni de pe întreg continentul, de la Arctica la Mediteranǎ. Incendiile de vegetație au ars aproximativ 1.034.550 de hectare — cea mai mare suprafață înregistrată vreodată — iar mările din jurul Europei au atins cea mai ridicată temperatură medie de suprafață a oceanului din istoria înregistrărilor, pentru al patrulea an consecutiv. (Copernicus Climate Change Service )

3. Dr. Cristian Oancea: Poluarea transformă plămânii în teren fertil pentru cancer. Prof. dr. Cristian Oancea, pneumolog la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, avertizează că poluarea duce la pneumonii, exacerbări ale BPOC și ale astmului bronșic, iar în timp, microparticulele se atașează în plămâni și, odată ce plămânul nu mai poate epura aceste noxe, devin factori carcinogeni — ducând la apariția tumorilor pulmonare. Medicul recomandă evitarea alergatului pe marile bulevarde aglomerate, unde gradul de poluare este semnificativ mai ridicat. (News.ro )

4. UE slăbește regulamentul anti-metan sub presiunea SUA. Comisia Europeană analizează „o abordare mai relaxată” în privința aplicării regulamentului privind emisiile de metan. Autorităților li s-ar putea permite să suspende sau să reducă amenzile de la caz la caz, în perioadele de criză energetică. Ambasadorul SUA la UE a declarat că, dacă Europa dorește energie accesibilă, va trebui să reducă cerințele de reglementare, avertizând că situația actuală din Orientul Mijlociu ar putea genera o criză energetică severă. SUA furnizează în prezent aproape două treimi din importurile de gaz natural licheifiat ale UE, oferind Washingtonului pârghii semnificative în negocieri. ( Politico )

5. ONU retrage scenariul apocaliptic RCP 8.5, declarat „neplauzibil”. În aprilie 2026, comitetul științific internațional care elaborează scenariile climatice pentru Națiunile Unite a retras oficial SSP5-8.5 — corespondentul infamului RCP 8.5 — declarându-l „neplauzibil” și eliminându-l din cadrul ce va sta la baza celui de-al șaptelea raport de evaluare IPCC. Noul scenariu „ridicat” proiectează o încălzire în 2100 de aproximativ 3,3°C, cu o gamă între 2,5°C și 4,4°C. Lumea este „acum pe o traiectorie de 2,5–3°C de încălzire”, ceea ce înseamnă că nu mai există niciun scenariu care să permită atingerea plafonului de 1,5°C. (Carbon Brief) 

6. America Latină și Caraibe: căldură record, secetă și uragane devastatoare în 2025. Temperaturi record, inundații mortale, secetă agravată și uragane intensificate expun milioane de oameni din America Latină și Caraibe la riscuri tot mai mari de foamete, deplasare și lipsă de apă, potrivit unui nou raport al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) publicat pe 18 mai 2026. Raportul avertizează că șocurile climatice perturbă tot mai mult producția alimentară, suprasolicită sistemele de sănătate și amenință accesul la apă potabilă. În 2025, inundațiile au afectat peste 110.000 de persoane în Peru și Ecuador, iar seceta severă a afectat până la 85% din Mexic. (UN News / WMO)

7. Antarctica se topește pe dedesubt — mai rapid decât credeau oamenii de știință. Noi cercetări sugerează că nivelul global al mărilor ar putea crește mai rapid decât estimau anterior oamenii de știință, deoarece platformele de gheață antarctice se topesc pe dedesubt cu o viteză mult mai mare decât se credea. Canale adânci sculptate în gheață captează apa oceanică mai caldă, accelerând dramatic topirea din interior. Chiar și regiuni din Antarctica de Est, considerate până acum relativ stabile, s-ar putea dovedi mult mai vulnerabile — iar modelele climatice actuale ar putea subestima semnificativ creșterea viitoare a nivelului mărilor. (ScienceDaily / iC3 Polar Research Hub) 

8. Topirea calotei glaciare Groenlanda a crescut de șase ori din 1990. Calota glaciară a Groenlandei se topește într-un ritm fără precedent, evenimentele extreme devenind mai frecvente, mai extinse și mai intense. Din 1990, producția de apă de topire a crescut exponențial, majoritatea evenimentelor record înregistrându-se în ultimii ani. Studiul, publicat în Nature Communications de cercetători de la Universitatea Barcelona, demonstrează că suprafața afectată de aceste episoade extreme se extinde continuu, cu implicații directe asupra creșterii nivelului mărilor la nivel global. (ScienceDaily) 

9. „Sezonul Pericolului” 2026: criza climatică se intersectează cu instabilitatea economică și politică. Union of Concerned Scientists atrage atenția că 2026 este un an unic de risc, în care triplele crize — schimbările climatice, un guvern autoritar iresponsabil și nesiguranța economică — vor începe să colizioneze. Intervalul mai–octombrie aduce în mod tradițional valuri de căldură, secetă, incendii de vegetație și uragane; anul acesta, aceste pericole climatice se suprapun cu erodarea capacității statului de a răspunde adecvat. (Union of Concerned Scientists)

10. Indicele Global de Risc Climatic 2026: pierderi economice de 4,5 trilioane de dolari în 30 de ani. Potrivit Indicelui de Risc Climatic 2026 publicat de Germanwatch, între 1995 și 2024 au murit la nivel mondial peste 832.000 de persoane din cauza fenomenelor meteo extreme, iar pierderile economice directe au depășit 4,5 trilioane de dolari (ajustați la inflație), generate de peste 9.700 de evenimente extreme. Furtunile au cauzat cele mai mari pierderi economice (58%), inundațiile au afectat cei mai mulți oameni (48%), iar valurile de căldură și furtunile au provocat împreună cele mai multe victime. Știința climatică confirmă că schimbările climatice amplifică frecvența și intensitatea ambelor categorii de evenimente. (Germanwatch — Climate Risk Index 2026)