România a scăzut cu șapte poziții în Climate Change Performance Index si ajunge pe locul 43 – Cronica de Mediu

1. NASA a lansat un satelit care va cerceta în profunzime oceanele, lacurile și râurile din întreaga lume, în cea mai mare misiune de acest tip de până acum. Surface Water and Ocean Topography (SWOT) este un satelit radar, de mărimea unui SUV, conceput de NASA în colaborare cu experți din Franța și Canada pentru a oferi oamenilor de știință o nouă viziune asupra apei și influenței pe care aceasta o are asupra schimbărilor climatice. Este unul dintre cele 15 proiecte pe care NASA și-a propus să le întreprindă până la finalul deceniului. (Reuters.com)

2. Criza climatică are nevoie să fie comunicată mai mult, mai dedicat, și cu informații verificate cu cercetătorii. Multe redacții consideră încă acest subiect ca unul distinct si nu parte integranta, arată o analiză a NiemanReports. Reporterii care scriu despre transporturi trebuie să explice cum schimbările climatice afectează infrastructura și contribuie la întârzieri, spre exemplu. Până și reporterii de sport vor fi nevoiți, pe viitor, să explice amânări de meciuri și accidentări cauzate de valuri de căldură. Să fii alfabetizat climatic înseamnă să ai cunoștințele de bază despre știința din spatele temperaturilor în creștere, de ce acțiunile omului ne-au adus aici, care sunt mizele pentru o planetă locuibilă și de ce avem nevoie ca să reparăm lucrurile. (Niemanreports.org)

3. Comisia Europeană afirma că cele 672 de miliarde de euro din Fondul de redresare și de reziliență vor asigura o „redresare ecologică” în întreaga Europă. Însă un raport al Bankwatch și EuroNature arată cum fondurile nu sunt suficiente și cum la capitolul implementare, măsurile planificate de împădurire și reîmpădurire, spre exemplu, trebuie însoțite de măsuri de stopare a tăierilor ilegale și nesustenabile, precum și de măsuri de eliminare a corupției în întregul sector. Strategia UE în domeniul biodiversității prevede că este nevoie de cel puțin 20 de miliarde de euro pe an pentru a combate pierderea biodiversității. Cu toate astea, mai puțin de 1 % din cheltuielile fondurilor de redresare au fost alocate proiectelor de protecție sau de refacere a naturii, esențiale pentru atingerea obiectivelor strategiei. (Green-report.ro)

4. 2022 pare a „câștiga” titlul de al patrulea cel mai cald an dintre cei înregistrați (începând cu 1970). Nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă au crescut până la valori care sunt cu peste 50% mai mari decât cele din perioadele preindustriale ale civilizaţiei umane, au spus oamenii de ştiinţă.
Dioxidul de carbon din atmosferă a atins în 2022 un vârf de 421 de părţi per milion (ppm) în luna mai, ceea ce înseamnă că au împins „şi mai mult atmosfera Terrei într-un teritoriu ce nu a mai fost văzut de milioane de ani”. Înainte de Revoluţia Industrială – şi pentru aproape 6.000 de ani de civilizaţie umană –, nivelurile de dioxid de carbon au stat constant în jurul pragului de 280 de ppm. Oamenii au generat emisii de aproximativ 1,5 trilioane de tone de CO2, iar o mare parte din cantitate va continua să ne încălzească planeta pentru alte câteva mii de ani. (Carbonbrief.org)

5. România a scăzut cu șapte poziții în Climate Change Performance Index si ajunge pe locul 43. Suntem devansați de Slovenia, Vietnam, Belgia sau Bulgaria. Performanța noastră climatică a scăzut de la an la an: în 2019 ne aflam pe locul 24, în 2020 pe 30, iar în 2021 am ajuns pe 38. Asta ca o consecință a lipsei de investiții integrate în sectorul energiei regenerabile și a unei politici climatice cu ambiții scăzute. Indexul evidențiază cum nicio țară nu depune eforturi suficiente pentru atenuarea schimbărilor climatice și evitarea creșterii temperaturii globale cu peste 1,5 grade Celsius, așa cum prevede Acordul de la Paris. (Bankwatch.ro)

6. Incendierea deșeurilor va fi pedepsită cu închisoarea. De la finalul lunii aprilie, incendierea și îngroparea deșeurilor sunt infracțiuni în România. Cine va fi prins se poate alege cu dosar penal și închisoare de la 3 la 5 ani – a stabilit Guvernul printr-o Ordonanță de Urgență. Asta dacă cineva vrea să ascundă deșeuri și îngroapă orice cantitate de deșeu și se demonstrează acest lucru. La fel dacă cineva arde deșeuri și poluează aerul prin această incendiere. (Europafm.ro)

7. Studiile arată că pierdem peste doi ani din viață din cauza aerului poluat. Iar conform Organizației Mondiale a Sănătății în fiecare an mor 7 milioane de oameni ca urmare a poluării aerului. Un raport din 2020 al Agenţiei Europene de Mediu arată că cel puţin 238.000 de persoane au murit prematur în statele membre ale UE în 2020 din cauza expunerii la particule fine în suspensie (PM 2,5) sau că aproximativ 96% din populaţia urbană este expusă la niveluri peste cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. (Re:Mediu)

8. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat România anul trecut pentru nerespectarea directivei privind calitatea aerului. Hotărârea se referă la depășiri ale limitelor admise în București – între 2007-2016 –, dar și la problemele pe care le înregistrăm în țară, în procesul de combatere a poluării. Practic, Curtea Europeană a arătat că nu facem suficient ca perioadele de depășiri ale valorilor particulelor poluatoare să fie cât mai scurte.  În București — unul dintre cele mai poluate orașe din țară — o cauză principale este dioxidul de azot, rezultat din emisiile produse mai ales de maşinile vechi, diesel. Dioxidul de azot, spun experții, este un cancerigen de mare risc. O altă problemă majoră o reprezintă arderile ilegale de deșeuri care au loc la marginea Bucureștiului sau în zonele limitrofe din Ilfov. (Romania.Representation.EC.Europa.EU)

9. Negociatorii Uniunii Europene au ajuns la un acord în noaptea de sâmbătă spre duminică, pentru o reformă semnficativă a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), cea mai mare piață a subvențiilor industriale pentru carbon din lume. În prezent, ETS limitează emisiile a aproximativ 10 mii de unități industriale și centrale electrice, permițând celor cu certificate excedentare (rezultate din reducerea emisiilor) să le vândă și să facă profit. Uzinele care poluează sunt obligate să cumpere ETS, plătind astfel pentru profitul celor care își reduc emisiile. (Euractiv.com)

10. Academia de Ştiinţe din Cehia a cerut interzicerea focurilor de artificii din cauza substanţelor „extrem de toxice” pe care le eliberează în aer, transmite EFE. Potrivit Radio Praga, oamenii de ştiinţă avertizează că aceste substanţe sunt dăunătoare atât pentru oameni, cât şi pentru mediu. De asemenea, ei cred că majoritatea oamenilor nu sunt suficient de informaţi cu privire la aceste pericole sau, dacă sunt, tind să le subestimeze. Prin comparaţie, „dacă o companie industrială evacuează astfel de cantităţi de substanţe periculoase, se va confrunta cu proceduri legale şi va fi închisă„, a declarat Petr Kluson, de la Institutul de Procese Chimice al Academiei de Ştiinţe. „Dar oamenii inhalează direct acest amestec neobişnuit de otrăvuri şi substanţe cancerigene emanate de focurile de artificii”, a remarcat el. (Green-Report.ro)