Sonda spațială Voyager 1 a ajuns la o distanță de o zi-lumină de Pământ, echivalentul a 25,9 miliarde de kilometri – Cronica Spațială

1. Sonda spațială Voyager 1 lansată de NASA în 1977 a ajuns la o distanță de o zi-lumină de Pământ. Astfel, în cei 49 de ani care au trecut de la lansare, sonda spațială a ajuns la o distanță de aproximativ 25,9 miliarde de kilometri de Pământ, iar performanța a fost atinsă în 18 noiembrie. Sonda a fost lansată inițial pentru a studia planetele Jupiter și Uranus și continuă să transmită date și în prezent. (Jet Propulsion Laboratory)

2. SpaceX a devenit prima companie aerospațială din lume care a recuperat treapta secundară a unei rachete. Evenimentul a avut loc cu ocazia celui de-al 15-lea test al unei rachete Starship, în contextul în care treapta secundară a petrecut 22 de ore în spațiul cosmic, timp în care a efectuat 14 orbite în jurul Pământului. Pe de altă parte, SpaceX nu a reușit să recupereze prima treaptă, care a fost însă recuperată în cadrul altor trei zboruri de test care au avut loc în 2024 și 2025. Chiar și în acest context, recuperarea treptei secundare reprezintă un succes major pentru programul spațial Starship, întrucât este un nou pas spre dezvoltarea unei rachete complet reutilizabile, singura soluție care a permite scăderea semnificativă a costurilor pentru misiuni cu echipaj uman spre Lună și Marte. (Space)

3. O rachetă Vulcan lansată de United Launch Alliance (ULA), un joint-venture între Boeing și Lockheed Martin, a suferit o anomalie la 10 de minute de la lansare și a fost pierdută împreună cu cei 40 de sateliți Amazon Leo pe care trebuia să-i plaseze pe orbita Pământului. Aceasta a fost practic prima lansare complet eșuată pentru compania fondată în anul 2006 și a cincea lansare a unei rachete Vulcan, care este utilizată începând din 2024 ca înlocuitoare pentru racheta Atlas V. Primele investigații au arătat o problemă la sistemul de alimentare cu combustibil, întrucât cele două motoare nu au fost alimentat cu o cantitate similară de carburant. (SpaceFlightNow)

4. O echipă de cercetători a prezentat rezultatele unor simulări pentru modificările de climă care ar apărea pe Marte dacă atmosfera ar fi bogată în oxigen și dioxid de carbon. Datele arată că o presiune atmosferică de 60 hPa, adică de 10 ori mai mare decât în prezent, ar permite apariția primelor păduri în anumite regiuni ale planetei. Totuși, prin procesul uzual de fotosinteză, la ratele de producție de oxigen înregistrate pe Pământ, ar fi nevoie de câteva mii de ani pentru ca atmosfera să aibă suficient oxigen pentru ca oamenii să poată să trăiască în aer liber pe Marte. (Arxiv)

5. Cercetătorii de la International Centre for Radio Astronomy Research (ICRAR) din Australia au identificat sursa unor semnale radio misterioase. Acestea provin de la un sistem binar cunoscut sub numele GPM J071507-11415 care este format dintr-o pitică albă și o stea foarte asemănătoarele cu Soarele. Semnalele radio identificate provin de la pitica albă și se repetă la fiecare 8 minute. (EarthSky)

6. Agenția Spațială Japoneză (JAXA) a modificat finalul misiunii sondei spațiale Hayabusa2 ca urmare a identificării unor defecțiuni la sistemul de propulsie. Sonda spațială urma să aterizeze în 2031 pe asterodiul 1998 KY26, însă misiunea a fost scurtată cu 3 ani și prevede acum doar o trecere pe lângă asteroidul 2015 BM510 în aprilie 2028. Sonda spațială a fost lansată în 2014 și a returnat cu succes pe Pământ în 2020 probe de pe asteroidul Ryugu, iar ulterior și-a continuat traseul inițial spre 1998 KY26. (Space)

7. Astronomii au observat un eveniment cosmic care ar putea reprezenta o fuziune între o stea aflată spre finalul duratei de viață și o stea care orbitează steaua respectivă. Astfel, datele colectate sugerează că steaua aflată spre finalul vieții a „înghițit” steaua companion ca urmare a detectării unei explozii care a generat materiale cosmice ce echivalează cu până la 20% din masa Soarelui. Totuși, astronomii au admis că este posibil să existe și alte cauze pentru acest fenomen. Studiul a vizat giganta roșie WNTR23bzdiq situată în galaxia Andromeda la aproximativ 2,5 milioane de ani-lumină de Pământ. (Space)

8. Statele membre ale Agenției Spațiale Europene au selectat Observatorul Plasma drept următoarea misiune de nivel mediu la nivel european. Observatorul Plasma va fi capabil să măsoare câmpul magnetic și câmpul electric al Soarelui în șapte puncte simultan, ceea ce va permite cercetătorilor să observe modul în care evenimentele minore și rapide generează schimbări mai mari în regiunuile cheie ale magnetosferei Soarelui. (Agenția Spațială Europeană)

9. Agenția Spațială Europeană va publica în 25 noiembrie primele imagini cu asteroidul Dimorphos după ce traiectoria acestuia a fost modificată artificială prin prăbușirea sondei spațiale DART în 2022. Imaginile au fost realizate cu sonda spațială Hera și vor oferi cercetătorilor oportunitatea de a înțelege mai bine efectele impactului respectiv asupra asteroidului. (Agenția Spațială Europeană)

10. NASA a anunțat că va încerca să găsească o alternativă la misiunea Mars Sample Return, care urma să colecteze și să aducă pe Pământ probele de roci colectate de roverul Perseverance pe planeta Marte. Programul respectiv a fost anulat din cauza costurilor, însă NASA va căuta soluții tehnice mai accesibile în cadrul unei strategii cu numele Perseverance Sample Retrieval Architecture. Un raport final despre opțiuni va fi publicat în iarna 2027-2028. (EarthSky)

Ți-ar mai putea plăcea
NASA a identificat peste 6.000 de planete în afara Sistemului Solar în ultimii 30 de ani – Cronica Spațială
Cercetătorii au conceput o teorie pentru încălzirea artificială a planetei Marte – Cronica Spațială