Telescopul James Webb a realizat prima analiză completă a atmosferei unei exoplanete – Cronica Spațială

1. Telescopul spațial James Webb a realizat pentru prima oară o analiză chimică și moleculară a atmosferei unei exo-planete. Este vorba despre WASP-39 b, o exoplanetă asemănătoare cu Saturn care orbitează o stea la o distanță de 700 de ani-lumină de Pământ. Astfel, telescopul a identificat pentru prima oară dioxid de sulf în atmosfera unei exoplanete, iar alte elemente care alcătuiesc atmosfera sunt sodiu, potasiu și vapori de apă. (James Webb)

2. Agenția Spațială Europeană (ESA) a publicat o imagine realizată de telescopul spațial Hubble care surprinde coliziunea a două galaxii situate la 670 de milioane de ani-lumină distanță de Pământ. Cele două galaxii sunt distorsionate din cauza gravitației, motiv pentru care se întrepătrund și formează un inel cu un contur albastru. (ESA)

3. Telescopul spațial Hubble a realizat o imagine cu un obiect pe care NASA îl numește “nucleu dens”, format din gaze și praf stelar. Acest tip de compoziție precede formarea stelelor, motiv pentru care imaginile sunt importante pentru ca astronomii să înțeleagă mai bine modul în care se formează stelele în Univers. (Universe Today)

4. Telescopul spațial James Webb a realizat o imagine cu satelitul Titan al planetei Saturn, care a fost ulterior colorizată digital. Titan este singurul satelit din sistemul nostru solar care beneficiază de o atmosferă generoasă, în condițiile în care presiunea aerului este cu circa 50% mai mare decât cea a Pământului. 94% din atmosfera satelitului Titan este compusă din azot, în timp ce 5.65% sunt hidrocarburi precum metanul. (Universe Today)

5. Capsula Orion a efectuat cu succes o orbită în jurul Lunii la 6 zile de la lansarea cu racheta Space Launch System (SLS) din cadrul misiunii Artemis I, ocazie cu care capsula s-a apropiat la o distanță de 130 de kilometri de suprafața Lunii. În prezent, Orion se îndepărtează de Lună pentru a se poziționa pe o orbită retrogradă distantă, ceea ce reprezintă o orbită efectuată la o distanță mai mare de solul lunar printr-o călătorie în direcție inversă decât direcția în care Luna se mișcă în jurul Pământului. În cea de-a opta zi de la lansare a existat și o întrerupere de 47 de minute a sistemelor de comunicații, iar inginerii NASA analizează cauzele defecțiunii tehnice. (NASA)

De asemenea, NASA a publicat și un “răsărit” al Pământului, așa cum se observa de pe capsulă Orion:

6. Astronomii au descoperit o exoplanetă la circa 200 de ani-lumină distanță de Pământ cu o temperatură de peste 1.000 de grade Celsius la suprafață care orbitează o stea în numai 14.5 ore. Principala caracteristică ce a generat surprinderea astronomilor este masa neobișnuit de mare a exoplanetei, de 10 ori mai mare decât cea a Pământului. Exoplaneta a primit numele TOI-1075 b și a fost descoperită prin metoda tranzitului cu Transiting Exoplanet Survey Satellite (TESS). (Space)

7. O echipă internațională de cercetători a realizat un studiu potrivit căruia în prima sută de milioane de ani planeta Marte a fost bombardată de asteroizi bogați în gheață, iar gheața s-a topit și a acoperit întreaga suprafață a planetei într-un ocean cu adâncimea de cel puțin 300 de metri. În plus, studiul sugerează că asteroizii conțineau inclusiv molecule organice și că este posibil ca viața să fi apărut pe Marte înainte să apară pe Pământ. Cercetătorii provin de la universități din Cpenhaga, Paris, Zurich și Berna. (Science Magazine)

8. China a anunțat că va utiliza stația spațială chineză Tiangong pentru a testa diverse tehnologii prin care să obțină în spațiu energie electrică din panouri fotovoltaice. Un sistem de module hardware care va avea o orbită independentă de cea a stației spațiale va fi echipat cu panouri fotovoltaice, iar inginerii vor testa modul în care pot produce energie electrică și, mai ales, modul în care aceasta poate fi transmisă mai departe. Practic, China va efectua primele teste din ceea ce pe termen lung ar putea deveni un sistem de tip Space-Based Solar Power (SBSP), un concept care presupune obținerea energiei electrice în spațiu și distribuirea ulterioară a acesteia pe Pământ. (Space News)

9. Germania, Franța și Italia au semnat o înțelegere pentru a asigura finanțare pentru compania franceză ArianeGroup pentru dezvoltarea programelor spațiale cu rachetele Ariane 6 și Vega-C. Decizia se bazează pe dorința principalelor state europene de a reduce dependența de rivalii americani de la SpaceX pentru misiunile spațiale efectuate de Agenția Spațială Europeană (ESA), inclusiv pentru misiunile care implică lansările de sateliți. În prezent, ESA înregistrează întârzieri majore în livrarea rachetei Ariane 6, al cărei zbor inaugural a fost amânat pentru finalul anului 2023. (Federal Ministry for Economic Affairs)

10. Ungaria a anunțat că va trimite un astronaut pe Stația Spațială Internațională la sfârșitul anului 2024 sau începutul anului 2025. Astronautul va călători cu compania privată Axion Space, care utilizează un sistem de lansare cu capsulă Crew-Dragon dezvoltat de SpaceX. Statul maghiar va cheltui aproximativ 100 de milioane de euro pentru acest proiect. (Space News)

Ți-ar mai putea plăcea
Studiu: Luna a experimentat de două ori mai multe impacturi cu asteroizi decât se observă la suprafață – Cronica Spațială
Rover-ul Perseverance a colectat cu succes a doua mostră de rocă marțiană – Cronica Spațială

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău