Telescopul James Webb a surprins coliziunea a două galaxii și formarea unor stele – Cronica Spațială

1. NASA a făcut o descoperire importantă care are legătură directă cu un cutremur înregistrat de lander-ul InSight pe planeta Marte în 24 decembrie 2021: cutremurul respectiv a fost produs de un meteorit care s-a prăbușit pe Marte. NASA a utilizat sonda spațială Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) pentru a realiza imagini de la locul impactului, iar cercetătorii au descoperit că meteoritul a produs un crater cu un diametru de circa 150 de metri și o adâncime de 20 de metri. Cel mai important aspect este însă că, în urma impactului, au fost expulzate roci marțiene de mică adâncime, iar acestea conțin urme de apă înghețată. Descoperirea este importantă pentru o eventuală misiune cu echipaj uman spre Marte, întrucât prezența apei înghețate în regiunea respectivă ar putea ajuta astronauții să locuiască mai ușor pe planetă. (NASA, Science)

2. Astronomii au descoperit o exoplanetă asemănătoare cu Pământul care orbitează o stea pitică de tip M și care nu are niciun fel de atmosferă. Steaua pitică M este cea mai comună stea din Univers, iar până acum se considera că exoplanetele aflate la o anumită distanță de o astfel de stea întrunesc condițiile necesare pentru viață. Descoperirea unei exoplanete fără atmosferă ar putea reduce însă substanțial numărul exoplanetelor pe care viața, așa cum o cunostem în prezent, este posibilă. (University of California Riverside)

3. Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Arizona și de la Universitatea Stanford au descoperit dovezi că, în trecutul geologic, pe Marte existau lacuri, ape curgătoare și chiar oceane. Dovezile se bazează pe o serie de date obținute anterior de rover-ul Curiosity, care sugerează că în trecutul geologic Marte a avut o atmosferă bogată în hidrogen molecular. (Earth Sky)

4. Un nou studiu internațional sugerează existența apei în stare lichidă sub polul sud al planetei Marte. Noul studiu se bazează pe datele obținute cu instrumentul Mars Orbiter Laser Altimeter de la sonda spațială Mars Global Surveyor, misiune încheiată în 2007. Informațiile coincid cu cele obținute în 2018, dar provin din altă sursă, ceea ce întărește ipoteza apei în stare lichidă. (Earth Sky)

5. Cercetătorii de la Institutul de Cercetare Southwest au realizat o imagine compozită cu planeta Saturn și inele sale dintr-o colecție de 41 de imagini realizate de sonda spațială Cassini. Cercetătorii intenționează să folosească imaginea pentru a studia mai bine inelele planetei, mai ales că originea acestora nu este încă clară. (Space)

6. Telescopul spațial James Webb a realizat o imagine care surprinde coliziunea a două galaxii, eveniment astronomic care are ca rezultat formarea unor stele. Este pentru prima oară când formarea noilor stele a putut fi observată, întrucât celelalte telescoape folosite până acum nu puteau “vedea” acest fenomen din cauza prafului cosmic care înconjoară galaxiile. (Space)

7. O echipă de cercetători propune ca astronomii să caute semne de viață în Univers prin identificarea oxidului de azot în atmosfera exoplanetelor. Multe reacții biologice generează azot care se poate acumula în apa oceanelor și, în anumite condiții, formează oxidul de azot, care apoi se evaporă în atmosferă. În prezent, cercetătorii care caută semne de viață se concentrează de regulă pe identificarea oxigenului și a dioxidului de carbon. (Universe Today)

8. Roverul Curiosity de pe planeta Marte, care a intrat într-un con de umbră după sosirea lui Perseverance, a ajuns într-o regiune cu o lungime de circa 200 de metri de pe Muntele Sharp din mijlocul craterului Gale care ar putea ascunde o serie de informații prețioase despre evoluția planetei. Regiunea respectivă este un fel de “graniță” între roci peste care în trecutul geologic a curs multă apă și roci peste care apa nu a trecut niciodată. Prin analizarea rocilor din această regiune, Curiosity ar putea afla informații importante despre tranziția planetei Marte de la o planetă bogată în apă la una complet uscată, așa cum este în prezent. (Universe Today)

9. SpaceX va utiliza racheta Falcon Heavy pentru prima oară după o pauză de peste 3 ani. Compania privată americană va lansa doi sateliți pentru forțele spațiale americane, care nu au oferit însă niciun detaliu suplimentar despre obiectivele acestora. Cel mai probabil este vorba despre doi sateliți militari. (Space)

10. Agenția Spațială Europeană (ESA) a amânat până în al treilea trimestru al anului 2023 prima lansare a noii sale rachete Ariane 6. În urma acestei decizii, ESA a decis să folosească rachete Falcon 9 operate de SpaceX pentru a lansa două misiuni spațiale: misiunea Euclid va fi lansată în 2023 pentru a studia materia întunecată, în timp ce misiunea Hera va fi lansată în 2024 pentru a investiga craterul lăsat în urmă de sonda DART după ce s-a prăbușit pe asteroidul Dimorphos. Între timp, misiunea EarthCARE a fost reprogramată pentru 2024, când va fi lansată la bordul unei rachete Vega-C. (Universe Today)

Ți-ar mai putea plăcea
Astronomii au detectat pentru prima oară dioxid de carbon în atmosfera unei exoplanete – Cronica Spațială
Astronomii au observat pentru prima oară fenomenul de formare a unei luni – Cronica Spațială
Un comentariu

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău