Astronomii au identificat cea mai timpurie supernovă de până acum – Cronica Spațială

1. Telescopul spațial James Webb a identificat cea mai timpurie supernovă cunoscută până acum. Supernova este explozia unei stele care ajunge la sfârșitul vieții, iar evenimentul observat acum cu telescopul spațial s-a petrecut la numai 730 de milioane de ani după Big Bang. Fenomenul a implicat o luminozitate crescută în regiunea respectivă timp de mai multe luni, iar primele date arată că există similarități majore cu supernovele moderne. Anterior, astronomii credeau că supernovele timpurii sunt diferite de cele petrecute mai aproape de prezent. (Astronomy)

2. Cercetătorii de la Universitatea din Arizona susțin că rezultatele preliminare potrivit cărora exoplaneta TRAPPIST-1e din sistemul stelar TRAPPIST-1 are o atmosferă bogată în metan nu sunt neapărat corecte. O serie de analize suplimentare arată că este mai probabil ca metanul să provină de fapt de la steaua pe care o orbitează exoplaneta. Totuși, acest lucru nu exclude varianta ca exoplaneta să aibă o atmosferă. (EarthSky)

3. Cometa 3I/ATLAS care provine din afara sistemului nostru solar a trecut în 19 decembrie la 270 de milioane de kilometri de Pământ cu o viteză de aproximativ 210.000 de kilometri pe oră. Aceasta a fost cea mai mică distanță la care cometa a trecut „pe lângă” planeta noastră, iar acum se îndreaptă spre „ieșirea” din sistemul nostru solar. (EarthSky)

4. Agenția Spațială Europeană (ESA) a publicat imaginea unui crater mai puțin obișnuit de pe Marte. Craterul are o lungime de 20 de kilometri de la est la vest și o lățime de 15 kilometri de la nord la sud, iar forma neobișnuită a fost generată de unghiul neobișnuit de mic la care a avut loc impactul cu un asteroid. Cercetătorii afirmă că forma craterului confirmă că la momentul coliziunii pe planeta exista apă în stare lichidă. (LiveScience)

5. Astronomii au descoperit o planetă care nu ar trebui să existe pe baza cunoștințelor actuale. Planeta a primit numele TOI-561 b, se află la 280 de ani-lumină distanță de Pământ și are o atmosferă formată din gaze fierbinți, în timp ce la suprafață există un ocean global de magmă. Planeta orbitează o stea situată la o distanță de numai 1,55 milioane de kilometri, de 40 de ori mai mică decât distanța dintre Mercur și Soare. (LiveScience)

6. Analiștii NASA au obținut o serie de date suplimentare despre sonda spațială MAVEN de pe orbita planetei Marte, care nu mai transmite date către Pământ. Astfel, o serie de date de telemetrie arată că orbita și rotația sondei s-au modificat, ceea ce sugerează că nu este vorba doar despre o problemă de comunicație radio, ci una mai complexă. (SpaceNews)

7. Astronomii de la Universitatea din Zurich au publicat un studiu potrivit căruia nucleele planetelor Uranus și Neptun conțin o cantitate mai mare de materie solidă decât se credea anterior. În plus, există șanse ca în interiorul acestor planete să aibă loc fenomenul de convecție, în care materia de la interior nu rămâne stabilă în timp. Până acum, ipoteza generală era că nuceele interne ale celor două planete sunt formate preponderent din gaze înghețate. (Science Alert)

8. Un satelit lansat de China săptămâna trecută a trecut la numai câteva sute de metri de un satelit Starlink al companiei SpaceX. O coliziune între cei doi sateliți ar fi generat o cantitate semnificativă de deșeuri spațiale pe orbită. Reprezentanții SpaceX susțin că nu au fost informați în prealabil despre datele de localizare ale satelitului lansat de China. (The Verge)

9. Camera HiRISE de pe sonda spațială Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) care orbitează planeta Marte a realizat fotografia cu numărul 100.000. Performanța a fost realizată pe parcursul a aproape 20 de ani în care principalele obiective au fost craterele de impact, dunele de nisip sau depozitele de gheață, dar și potențiale locuri de amartizare pentru o misiune cu echipaj uman. (Jet Propulsion Laboratory)

10. Un grup de studenți de la Universitatea Princeton a realizat un studiu potrivit căruia o furtună solară care perturbă abilitatea operatorilor de sateliți să efectueze manevre de modificare a orbitelor poate genera o coliziune majoră între sateliții de pe orbita Pământului într-un interval de numai 2,8 ore. Acest interval este atât de scurt din cauza numărului foarte mare de sateliți de pe orbită. Calculele arată că doi sateliți ajung la o distanță mai mică de un kilometru la fiecare 22 de secunde. (Science Alert)