Romania este una dintre puținele țări europene care îndeplinește deja criteriul de decarbonare al economiei pentru 2030 – Cronica de Mediu

1. Poluarea aerului, asociată direct cu apariția bolii Alzheimer. Un nou studiu, publicat în revista PLOS Medicine, a analizat datele a peste 27 de milioane de persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani, în perioada 2000–2018. În acest interval, aproximativ trei milioane de participanți au dezvoltat boala Alzheimer. Studiul a fost coordonat de cercetători de la Universitatea Emory din Statele Unite. (Profit.ro)

2. Romania este una dintre puținele țări europene care îndeplinește deja criteriul de decarbonare al economiei pentru 2030, asumat de țările europene prin acordul climatic de la Paris. Problema: Investițiile în regenerabile se fac cu importuri. Raportul BNR mai arată că România a înregistrat în 2023 un nivel de 40,5 la sută din valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră din anul 1990, cea mai mică valoare consemnată până în prezent. Astfel, pe baza ritmului actual, România se va încadra în ținta de reducere a gazelor cu efect de seră asumată prin Acordul de la Paris, respectiv de reducere cu cel puțin 55 la sută a emisiilor față de valorile din 1990 până în anul 2030. (Cursdeguvernare)

3. România și Bulgaria se numără printre țările cu cea mai mică amprentă de carbon pe cap de locuitor din UE în 2023. În 2023, amprenta de carbon a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din bunuri și servicii consumate în UE s-a ridicat la 9 tone de echivalent carbon (CO2) pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ o tonă față de 2022 (10 tone), arată datele Eurostat. (G4media)

4. Creşterea nivelului de CO2 din atmosferă ar putea modifica chimia sângelui uman, sugerează un studiu. Analiza datelor medicale colectate pe parcursul a 20 de ani arată modificări ale chimiei sângelui compatibile cu o expunere mai mare la CO2. Deocamdată, aceste modificări nu sunt considerate periculoase. Totuşi, modelările realizate de cercetători sugerează că, dacă tendinţa actuală continuă, unele valori măsurate în analizele de sânge – precum nivelul de bicarbonat, calciu sau fosfor – ar putea ajunge în jurul anului 2076 aproape de limitele superioare sau inferioare ale intervalelor considerate astăzi normale. (News.ro)

5. Un fenomen Super El Niño va apărea în 2026, după dispariția fenomenului La Niña, determinând o schimbare climatică majoră la nivel global, caracterizată prin condiții mai blânde în nordul Statelor Unite și al Canadei, vreme mai furtunoasă în sudul Statelor Unite, o căldură estivală mai moderată în Europa de Vest și un sezon al uraganelor din Atlantic relativ mai puțin intens. (Severe-Weather)

5. Antarctica surprinde cercetătorii: Banchiza își revine în 2026 după patru ani de scăderi record. Conform statisticilor, „minimul din acest an este mult mai apropiat de medie decât minimurile din ultimii patru ani, deşi rămâne inferior cu 260.000 de kilometri pătraţi faţă de media înregistrată între 1981 şi 2010”. (Digi24)

6. Ritmul încălzirii globale aproape s‑a dublat după 2015. Un nou studiu, prezentat și analizat de Carbon Brief și preluat în blogul „Guy on Climate”, arată că ritmul încălzirii cauzate de om aproape s‑a dublat din 2015, ceea ce crește probabilitatea depășirii pragului de 1,5°C înainte de 2030. Lucrarea sugerează că acumularea de gaze cu efect de seră, combinată cu variabilitatea naturală redusă (ex. sfârșitul La Niña), explică accelerarea și implică necesitatea unor reduceri mult mai rapide ale emisiilor. (Guyonclimate)

7. Skeptical Science prezinta o sinteza a studiilor care arată că încălzirea oceanelor a doborât recorduri pentru al nouălea an consecutiv, mările absorbând circa 90% din căldura suplimentară și alimentând fenomene extreme (furtuni mai intense, valuri de căldură marine, colapsul recifelor). Această acumulare de energie destabilizează ecosisteme și are consecințe economice pentru pescuit, turism și comunități costiere. (Skepticalscience)

8. Primăvara 2026 în Europa: temperaturi ușor peste normal în multe regiuni din România și Europa, dar și posibilitatea de ninsori târzii și episoade de îngheț, pe fondul slăbirii La Niña și al unei încălziri bruște în stratosferă. Se subliniază că astfel de combinații – cald în medie, dar cu episoade extreme – sunt tot mai frecvente într-un climat schimbat, cu efecte asupra agriculturii și energiei. (Libertatea)

9. „Asalt direct”: primele zile din 2026 sub Trump și regresul climatic. Euronews Green lansează un „Trump climate tracker” care inventariază toate acțiunile prin care noua administrație americană erodează progresul climatic: relaxarea reglementărilor pentru centrale pe cărbune și petrol, limitarea competențelor EPA, stoparea sau amânarea unor programe de sprijin pentru energie regenerabilă și transport curat. Analiza arată cum aceste decizii pot crește emisiile SUA și, indirect, riscurile climatice și economice la nivel global. (Euronews)

10. 2026, foarte aproape de pragul de 1,5°C. Met Office estimează că 2026 ar putea fi al patrulea an consecutiv cu temperaturi globale peste 1,4°C față de perioada 1850–1900, foarte aproape de obiectivul de 1,5°C al Acordului de la Paris. Meteorologii subliniază că depășirile repetate cresc riscul de declanșare a punctelor de inflexiune climatice și de amplificare a impactului socio‑economic (agricultură, sănătate, infrastructură). (Digi24)