Analiza săptămânii 16 – 21 martie 2020 – Cronica Externă

Săptămâna aceasta a fost dominată de lupta împotriva virusului COVID-19 aproape peste tot în lume.

1. Epicentrul pandemiei rămâne Italia, orașele din nord, iar în SUA New York City. China și Coreea de Sud au reușit, cu măsuri drastice și rapide, dar și cu testarea extinsă a populației, să limiteze esențial răspândirea virusului, astfel încât China nu a mai raportat niciun caz nou de contaminare cu COVID-19. Virusul va dispărea, la fel cum a dispărut virusul SARS, însă în cazul COVID-19 contaminarea este mult mai rapidă și mai facilă, iar riscul recontaminărilor mai mare. (Newsweek)

2. În Orientul Mijlociu, cele mai multe cazuri de îmbolnăviri și decese s-au raportat în Iran, care a cerut un împrumut financiar internațional pentru a putea face față coronavirus. În zonele afectate de conflict din Siria, Gaza, Yemen, Libia, Sudan, Somalia nu se pot raporta date despre cazurile de infectări cu COVID-19 pentru că autoritățile nu monitorizează și nu iau măsuri de prevenire. (AP)

3. Statul terorist islamic ISIS a recomandat însă luptătorilor săi să oprească temporar jihadul, întrucât Europa este ”tărâmul pandemiei” și luptătorii teroriști se pot îmbolnăvi dacă vor continua jihadul pe pământ european. (Foxnews)

Estimări pozitive ale Cronicii:

  • testele cu un vaccin anti-COVID-19 vor începe deja în aprilie, în aproape toate statele europene;
  • eșecul Italiei de a preveni răspândirea rapidă a virusului a fost o lecție pentru celelalte state, care au înțeles din cazul italian că au subestimat gravitatea și pericolul generat de coronavirus;
  • măsurile de sprijin financiar luate de Comisia Europeană și de Banca Europeană vor permite tuturor membrilor UE să aloce fondurile necesare fără restricțiile obișnuite impuse de deficitul bugetar pentru a combate cât mai eficient răspândirea virusului și tratarea pacienților;
  • solidaritatea europeană va trebui redefinită la nivel de acțiuni comune rapide, în crize similare care presupun reacții urgente coordonate, altfel Uniunea Europeană riscă dezmembrarea;
  • lupta împotriva crimei organizate globale va trebui coordonată mult mai bine, de către toate statele puternice pentru a stopa atât rețelele de trafic de ființe umane, cât și de animale exotice;
  • piețele ”umede” în care se comercializează și se ucid animale vii, din zone diferite, care sunt ținute în condiții insalubre trebuie interzise de OMS, iar pedepsele pentru nerespectarea interdicțiilor să fie făcute cu liste negre similare celor pentru teroriștii globali;
  • alocările de fonduri pentru cercetare științifică care să lucreze pentru identificarea riscurilor unor noi pandemii și a vaccinurilor și tratamentelor potrivite trebuie să devină o prioritate;
  • nu va fi o recesiune globală, piețele sunt în cădere pe fondul panicii create și a tranzacțiilor de tip insider trading; o dată restabilită încrederea în revenirea la normal, piețele își vor reveni, la fel și locurile de muncă pentru mulți dintre cei care au fost expuși acum șomajului tehnic – personalul din zona serviciilor (restaurante, baruri, evenimente, altele);
  • bucuria de a trăi se va manifesta mai puțin în acumulări de bunuri materiale și mai mult în timpul de calitate petrecut cu prietenii, familia sau în comunitatea locală și natură.

Estimări negative ale Cronicii:

  • dacă cetățenii diverselor state nu urmează indicațiile autorităților se riscă intervenția armatei și inclusiv permisiunea de a se folosi forța împotriva celor care ies pe străzi (CNN) ; ca urmare a intervenției armate și a creșterii vânzărilor de arme cu aproape 300% într-o singură zi în SUA, incidente violente, crime, atacuri cu morți și răniți sunt oricând posibile (Newsweek). O situație similar explozivă se află în Marea Britanie, unde deși armele nu sunt liberalizate, violența se poate manifesta și în alte modalități;
  • focarele de contaminare care vor izbucni mai târziu în zonele de conflict din Orientul Mijlociu și Africa vor determina un nou val al pandemiei. În aceste zone este posibil să fie sute de mii de morți în următoarele 6 luni;
  • libertatea de circulație a persoanelor în spațiul Schengen va fi limitată o perioadă, pe timp nedeterminat, posibil până la finalul acestui an sau chiar până la jumătatea anului viitor, pentru a împiedica riscul re-contaminării;
  • abuzuri ale drepturilor omului vor fi raportate din ce în ce mai frecvent, în contextului stărilor de urgență și a noilor măsuri impuse de stat pentru a preveni riscurile. Tensiunea dintre diversele libertăți și drepturi deja dobândite și limitarea lor în temeiul dreptului la sănătate va crește și poate duce la regândirea și/redimensionarea unor drepturi și libertăți;
  • salvarea din criza coronavirus și din recesiune va fi producția pe scară largă a unui vaccin anti-COVID-19 cât mai repede. Actuala recesiune este una falsă, indusă de frică, din care economiile puternice se pot recupera rapid, mai ales cu ajutoarele financiare anunțate de majoritatea guvernelor europene și SUA;
  • seducția unor regimuri iliberale și/sau autoritare va crește pentru unii dintre cetățenii europeni, care consideră modelul Chinei unul bun de urmat pentru securitatea internă și individuală;
  • segregarea globală între statele bogate și cele sărace se va adânci; șansa unor state eșuate de a-și reveni va fi aproape inexistentă, fără intervenție internațională coordonată;
  • populismul va fi marele mort al virusului COVID-19. Absolut toți politicienii care și-au construit cariera și discursul pe minciuni populiste, manipulări și dezinformări bazate pe frică, temeri și identificarea unui dușman imaginar vor eșua în tentativa de a folosi coronavirus ca argument pentru măsuri sau discursuri populiste, fiind, de această dată un dușman real care oferă cifre și date ușor de verificat.

Războiul prețurilor la petrol dintre Arabia Saudită și Rusia:

1. Vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a negat orice fel de război implicit între Arabia Saudită și Rusia pe tema prețurilor la petrol și gaze. El chiar a recomandat să nu se amestece nimeni în relația dintre cele două state. (Link)

2. O analiză a Al Jazeera arată că Arabia Saudită nu își poate permite acest război al prețurilor, fiind ultimul lucru de care avea nevoie o economie globală în încetinire sau chiar recesiune masivă datorată impactului pandemiei cu virusul COVID-19. (AlJazeera)

3. S-ar putea ca artizanul acestei decizii, ambițiosul prinț moștenitor Mohamed bin Salman (MBS) să plătească în mod neașteptat pentru planul său de a obține independența regatului față de afacerile cu petrol și investiții în alte domenii. MBS a intervenit în mod radical în conflictele din Libia – unde îl sprijină pe comandantul militar Khalifa Haftar, în lovitura de stat din Egipt, în conflictul din Yemen, unde a impus o preluare de facto a insulei Socotra, teritoriu aproape virgin aparținând Yemen-ului și în blocada orchestrată împotriva Qatar-ului. (AlJazeera)

4. De altfel, ministrul de finanțe saudit a anunțat măsuri de reducere a bugetului pe anul în curs, ca urmare a acestor acțiuni de scădere forțată a prețurilor în confruntarea cu Rusia. (Link)

Situația refugiaților:

1. Cei aproape un milion de sirieni refugiați din Idlib, în urma conflictului dintre Rusia și Turcia în nordul Siriei, sunt expuși unor riscuri ridicate în contextul lipsei de măsuri de protecție din taberele turcești și a resurselor limitate, printre care accesul la apă curată și medicamente (Foxnews). Războiul civil sirian intră în al zecelea an, din 2011, timp în care eforturile de a impune armistiții de pace, măcar temporare, au eșuat. Un general sirian a fost pus pe lista neagră de către guvernul SUA, ca urmare a identificării faptului că acesta a sabotat în mod premeditat obținerea unui acord de pace.  (Link)

2. Recep Tayyp Erdogan nu a reușit să convingă liderii europeni de bunele sale intenții, pentru a obține, din nou, fonduri de miliarde de euro pentru taberele de refugiați din Turcia (Euractiv) . Erdogan a încercat să facă acorduri atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Rusia, iar în final a devenit un partener privit cu suspiciune și neîncredere de către toate părțile. (BBC)

3. În taberele de refugiați din insulele grecești situația este similară (Link). În tabăra Moria, aflată pe insula grecească Lesbos, cu o capacitate de aproximativ 2800 de oameni se află în prezent 19.400, ceea ce a dus la confruntări atât cu poliția, cât și cu locuitorii insulei, care s-au săturat de impactul negativ asupra vieții de zi cu zi pe care îl are un număr atât de ridicat de refugiați și solicitanți de azil, care trăiesc în condiții improprii, unii le-ar numi chiar inumane. (Link)

4. Mai mult decât atât, rețelele de crimă organizată prosperă în acest context, fiind rapoarte (Link)  care arată că zeci de mii de copii dispar fără urmă în ultimii 5 ani, de la izbucnirea crizei refugiaților, mai ales cei neînsoțiți, care sunt ținta cea mai facilă pentru cartelurile internaționale de răpiri de copii (Link).

5. Experții în managementul taberelor de refugiați și crize umanitare arată că este nevoie ca o tabară care să acomodeze cel puțin 100.000 de oameni, împărțită în cinci sate cu câte 20.000 de rezidenți în fiecare și cu facilități minime, pe o suprafață de aprox. 2 km, trebuie construită în Grecia sau altă țară de acces către Europa, întrucât migranții vor continua să vină și trebuie să li se dea posibilitatea a se auto-gospodări și chiar de a-și construi mici afaceri în tabără. Femeile și copiii neînsoțiți trebuie adăpostiți separat, întrucât pot fi ținte ale traficului chiar în interiorul taberelor. Ideea care ar putea fi funcțională este aceea de stabilire a unor colonii, mai degrabă decât stații de urgență, care nu au nicio facilitate. (AlJazeera)

Ți-ar mai putea plăcea
Viktor Orban: Planul de recuperare economică europeană este ”absurd” având ca scop să finanțeze state bogate de la cele sărace – Cronica Externă
SUA a amenințat cu sancțiuni orice companie sau persoana care ajută la construirea conductei de gaz Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia – Cronica Externă
Un comentariu

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău