Analiza săptămânii 23-29 martie: China, SUA și UE: războiul comunicațional și schimbarea narațiunii globale – Cronica Externă

Săptămâna 23-29 martie a fost dominată de războiul informațional și comunicațional China-SUA și China UE.

Context

1. Secretarul de stat american Mike Pompeo a acuzat fără echivoc China că dezinformează cu privire la pandemia COVID-19 și ține informații cruciale cu privire la virus. (Newsweek)

2. De asemenea, înaltul reprezentant pentru relații externe al UE, Josep Borrell a avertizat China că practică o falsă ”politică a generozității”, după ce China a trimis o serie de echipamente medicale și experți chinezi către mai multe state europene, pe care a denunțat-o fiind o ”luptă pentru influență” într-o ”bătălie globală a narațiunilor”. (Link)

3. Atât Josep Borrell, cât și Mike Pompeo percep în mișcările externe ale Chinei o strategie geopolitică ce urmărește achiziționarea a mai multor companii europene și accentuarea alienării dintre SUA și Uniunea Europeană, prin crearea percepției că Europa are un nou aliat: China. Narațiunea devine cu atât mai elaborată cu cât statele europene nu au nicio abordare comună privind o serie de decizii strategice în afacerile externe ale Uniunii. Germania curtează China și menține relații comerciale destul de robuste, astfel cum arată o analiză a Carnegie (Link), în timp ce Spania și alte state europene s-au arătat iritate de faptul că China a trimis către Europa echipamente medicale sub-standard, care au trebuit returnate, deși Spania a plătit peste 467 milioane de euro pentru acestea. (Foxnews). China a punctat și în cazul Italiei, care s-a simțit abandonată de statele vecine și membre ale Uniunii Europene, când acestea au acționat strict în interes național și au oprit exporturile cu măști și alte produse medicale urgent necesare Italiei, pentru a fi sigure că au rezerve interne, iar China a fost, din nou, țara care a sărit imediat în ajutorul Italiei. Experții chinezi au ținut o serie de vide0conferințe cu experți similari din țările europene pentru a oferi consultanță cu privire la modul de contaminare, răspândire și acțiune a viruslui COVID-19.

Probleme ale Uniunii Europene, care sunt exploatate de China:

1. Lipsa solidarității europene

Statele membre ale Uniunii Europene nu se pot pune de acord, de ani de zile, asupra niciunei probleme comune. Pornind de la migrația ilegală, al cărei impact catastrofal s-a văzut în 2015, din lipsa unei politici comune pe migrație despre care se discută din 2005, până la măsurile de susținere financiară a actualei crizei cauzată de pandemia COVID-19, la orice decizie de politică externă în care Uniunea ar trebui – și ar avea chiar obligația morală – să joace un rol. Cele mai recente cazuri: poziția față de noul val de refugiați din Siria, poziția în cazul conflictului din Liban, poziția cu privire la o abordare unitară a relației cu China și cu Rusia. Dacă nu se va găsi o formulă prin care solidaritatea europeană chiar să funcționeze, viitorul Uniunii este sub semnul întrebării. La acest moment, solidaritea europeană s-ar manifesta printr-un plan Marshall de salvare a Europei, prin achiziții la nivel european de echipamente medicale, prin măsuri economice comune și relaxare financiară, precum și ajutor de stat coordonat la nivel european.

2. Lipsa echipamentelor și resurselor medicale necesare combaterii virusului

Toate statele europene se luptă cu lipsa ventilatoarelor pentru susținerea celor contaminați; în situația în care probabil că toate statele europene vor avea mii și zeci de mii de oameni contaminați și doar câteva sute de ventilatoare, situația este critică. De asemenea, lipsa măștilor, mănușilor și combinezoanelor de unică folosință, din care medicii consumă doar pe un singur pacient zeci, dacă nu sute de astfel de produse, a devenit crucială importarea lor în cantități mari din China și Coreea de Sud, ambele state fiind considerate ca au avut bune practici pentru restrângerea rapidă a numărului de contaminări, în cazul Chinei până la închiderea completă a spitalului din Wuhan deschis special pentru persoanele infectate.

3. Lipsa informațiilor critice despre virus

China este acuzată că nu a furnizat toate infomațiile legate de noul coronavirus (Link). De altfel, China a refuzat prezența în Wuhan a unor experți americani  și ai Organizației Mondiale a Sănătății (Reuters), ceea ce a ridicat legitime suspiciuni privind reala ”bunăvoință” a Chinei în lupta globală împotriva pandemiei.

De ce insistă China pentru schimbarea narațiunii privind pandemia COVID-19?

1. China luptă inteligent pentru un rol în leadership-ul global, iar lipsa de solidaritate și de resurse în Uniunea Europeană ajută foarte mult în avansarea acestei strategii pe termen lung, mai ales prin intermediul unor țări pragmatice ca Germania. În criza anterioară din 2008 influxul de bani și investiții chineze au salvat economia germană, ceea ce este foarte posibil să se întâmple și acum. Interesele geostrategice deseori pălesc în fața celor economice, care sunt, deocamdată, strict naționale și mai puțin pan-europene.

2. La nivelul percepției publice, generozitatea, chiar interesată a Chinei, a fost remarcată de oameni și în vremurile acestea întunecate, orice semn de bunăvoință, ajutor și solidaritate are un impact emoțional mult mai puternic decât o narațiune birocratică, cu explicații despre procese și proceduri care durează infinit mai mult decât ar trebui, mai ales în situații de urgență. Dacă narațiunea nouă, la care se lucrează intens acum, că și China este o țară la fel de lovită ca restul lumii, cu care împărtășește aceleași valori și nevoi, ascensiunea către leadership-ul global este garantată.

Riscuri

1. Există riscul ca Europa să piardă bătălia comunicațională cu China, dacă la nivelul percepției publice China apare ca fiind statul care îi ajută pe europeni, în timp ce aliații și vecinii lor își văd de problemele lor interne.

2. Riscul ca China să achiziționeze o serie de afaceri și/sau componente de afaceri în Europa, în criza financiară și recesiunea economică globală care se anunță post-coronavirus.

3. Riscul ca China să își retragă anumite afaceri strategice în momente cheie pentru Uniunea Europeană. În momentul de față, UE nu are o componentă digitală proprie, deși își dorește una (Politico), produsele ce țin de piața digitală și telecomunicații fiind fabricate în China.

4. Termenul de ”diplomația măștii” presupune înțelegerea faptului că în spatele ”bunăvoinței” și ”generozității” Chinei se află interese geo-strategice și de poziționare pe piața globală ca lider, nicidecum doar un efort solidar în lupta cu pandemia COVID-19. (Link)

Estimări ale Cronicii

1. China va deveni un lider global, dar nu acum, ci în următorii ani, depinde foarte mult și de viitorul leadership al SUA, precum și de relația SUA-UE. Dacă UE eșuează să aibă o alianță cu partenerii familiari, iar Uniunea continuă să se dezintegreze (scenariul colapsului zonei euro) atunci fiecare stat membru se va simți îndreptățit să aibă propriile relații comerciale cu China, fiind primul pas către un leadership global real al Chinei.

2. Cooperarea tuturor cu China pare inevitabilă, dar deocamdată încă suntem în etapa războiului comunicațional. De altfel UE discuta un acord comercial cu China încă din 2012 și făcuse progrese în acest an. (Euractiv). Inclusiv SUA va fi obligată la o reevaluare a abordării extrem de ostile față de China, din acest moment. China a amenințat deja atât Europa, cât și SUA că va stopa exporturile de echipamente medicale vitale dacă mai este demonizată. (Newsweek)

Ți-ar mai putea plăcea
Departamentul de Justiție al SUA confiscă bunurile mogului ucrainian care l-a susținut pe președintele Zelensky – Cronica Externă
Bulgaria a expulzat doi diplomați ruși – Cronica Externă
2 comentarii la acest articol

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău