Astronomii au descoperit pentru prima oară fosfină în atmosfera unei pitice maro – Cronica Spatiala

1. Cercetătorii de la Universitatea PennState din Statele Unite au simulat în laborator condițiile în care există gheața de pe planeta Marte. Studiul arată că fragmente de biomolecule de la microorganisme antice sau chiar microbi în sine ar putea rămâne conservate timp de cel puțin 50 de milioane de ani. Prin urmare, cercetătorii sugerează ca viitoarele misiuni marțiene să obțină mostre de gheață, în loc să se concentreze pe roci. (PennState)

2. Astronomii de la University of California San Diego au descoperit pentru prima oară fosfină în atmosfera unei pitice maro. Mai exact, în atmosfera piticei maro Wolf 1130C situată la circa 54 de ani-lumină distanță de Pământ. Fosfina este un gaz toxic incolor care pe Pământ se găsește doar în locuri în care există viață anaerobă, însă acesta se poate forma și fără ajutorul formelor de viață, inclusiv pe alte planete. (UC San Diego Today)

3. Astronomii au descoperit apă grea în discul de formare al unei stele tinere pe nume V883 Ori, situată la circa 1.300 de ani-lumină distanță de Pământ. Întrucât cantitatea de apă grea descoperită este foarte mare, cercetătorii sugerează că aceasta provine de fapt din norul molecular care a fost steaua tânără. Cu alte cuvinte, studiul sugerează că inclusiv o parte din apa din sistemul nostru solar ar putea fi mai „bătrână” decât Soarele. (National Radio Astronomy Observatory)

4. Astronomii de la Keck Observatory au anunțat descoperirea unei pitice albe pe care continuă să cadă rămășite ale planetelor din sistemul stelar. O pitică albă este nucleul unei stele moarte care și-a epuizat „combustibilul”. Descoperirea sugerează că evoluția sistemelor planetare ar putea fi diferită de cea acceptată în prezent, întrucât este pentru prima oară când se demonstrează că o pitică albă are în continuare abilitatea de a produce schimbări dinamice. (EarthSky)

5. Cercetătorii de la MIT au descoperit o serie de „amprente” chimice de izotopi de potasiu conservate în rocile din mantaua Pământului care sugerează că această regiune de roci a „supraviețuit” procesului violent de formare al planetei noastre. Studiul sugerează practic că mantaua Pământului poate oferi indicii prețioase despre originea planetei. (Science Daily)

6. Cercetătorii au identificat particule de praf provenite dintr-un tip de meteorit care conține apă în probele de rocă de pe Lună colectate de misiunea chineză Chang’e-6, care au ajuns ulterior pe Pământ. Practic, este prima dovadă că pe Lună există resturi ale meteroriților condrit carbonic de tip Ivuna. (Science Alert)

7. Detectorul de raze gamma al telescopului spațial Fermi deținut de NASA a identificat fotoni cu o energie foarte mare care, potrivit primelor date, provin de la o explozie petrecută cu 8 miliarde de ani în urmă într-o galaxie îndepărtată care a produs un fulger de raze gamma. Principala ipoteză este că explozia respectivă a fost generată de o gaură neagră care a „devorat” o stea din interior. (Sky and Telescope)

8. Astronomii au descoperit un asteroid cu un diametru de circa 700 de metri care orbitează Soarele la fiecare 128 de zile. Asteroidul a devenit cu această ocazie doar al doilea obiect cosmic despre care se știe că orbitează integral în interiorul orbitei planetei Venus, iar uneori pătrunde chiar și în interiorul orbitei lui Mercur. (Live Science)

9. Sean Duffy, administratorul interimar al NASA, a devenit primul oficial american care confirmă că misiunea Artemis III programată în prezent pentru 2027 riscă să fie amânată. Artemis III este misiunea în cadrul căreia NASA va trimite din nou oameni pe Lună, însă planurile sunt bulversate de întârzierea cu care SpaceX dezvoltă landerul lunar Starship Human Landing System (HLS). Starship HLS va fi o versiune îmbunătățită a actualei rachete Starship cu care SpaceX a efectuat până acum 11 teste. În încercarea de a depăși acest impas, Duffy susține că NASA va permite unor companii private rivale precum Blue Origin să vină cu propria soluție de lander, iar scopul declarat este ca americanii să ajungă pe Lună înaintea chinezilor. În prezent, statul chinez susține că vrea să trimită oameni pe Lună în preajma anului 2030. (Universe Today)

10. Companiile aerospațiale europene Airbus, Leonardo și Thales au anunțat că vor forma un joint-venture care va avea ca scop dezvoltarea de sateliți spațiali, sisteme spațiale și servicii spațiale. Noua companie nu va dezvolta rachete capabile să trimită echipamente pe orbita Pământului și ar urma să devină operațională în 2027. Compania va rezulta prin unificarea diviziilor Space Systems și Space Digital de la Airbus cu divizia spațială de la Leonardo și prin integrarea companiei Thales Alenia Space, care este deja un joint-venture între Leonardo și Thales. Noua companie este reacția europeană la progresele semnificative înregistrate de SpaceX în dezvoltarearea rețelei de internet prin satelit Starlink. (Airbus)