NASA încheie misiunea InSight, care a analizat cutremurele de pe Marte – Cronica Spațială

1. NASA a anunțat încheierea oficială a misiunii InSight după o activitate de 4 ani pe planeta Marte. Landerul InSight a analizat cutremurele de pe Marte, iar cel mai puternic dintre cele înregistrate a avut loc în mai 2022 și o magnitudine de 4,7 grade pe scara Richter. Misiunea s-a încheiat ca urmare a faptului că panourile solare ale landerului au fost acoperite cu nisip pe parcursul celor 4 ani de activitate, motiv pentru care acestea nu au mai putut genera energia electrică necesară pentru funcționare. Ultima comunicare a landerului cu Pământul a fost în 15 decembrie, iar de atunci NASA a încercat de două ori fără succes să reia comunicațiile. (NASA)

2. O cercetătoare de la un centru de cercetare NASA a publicat un studiu potrivit căruia o viitoare colonie pe Marte și-au putea asigura parțial energia electrică cu ajutorul energiei eoliene. Întrucât densitatea atmosferei marțiene este de numai 1% din cea a Pământului, s-a considerat că energia eoliană nu poate fi luată în calcul că sursă de energie, însă studiul menționează 23 de locuri de pe suprafața planetei propice pentru o astfel de tehnologie, care să fie complementara energiei obținute din panouri solare. (Inverse)

3. O echipă de cercetători a identificat pentru prima oară sunetul unui așa-numit “diavol de praf” de pe planeta Marte, prin intermediul unei înregistrări audio-video realizate de roverul Perseverance în septembrie 2021. În ciuda numelui, un “diavol de praf” (dust devil în limba engleză) este un vârtej de praf care se formează în plan vertical asemănător unei tornade, însă cu o putere mult mai mică. Analiza sunetului poate ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine furtunile de nisip și clima de pe Marte. (ISAE-SUPAERO)

4. Un studiu experimental realizat de cercetătorii de la Washington University din St. Louis sugerează că procesul de oxidare al manganului observat pe Marte nu reprezintă un incidiu că, în trecutul geologic, atmosfera planetei a avut un conținut mai ridicat de oxigen decât în prezent. Ipoteza inițială despre oxigenul din atmosfera lui Marte a apărut încă din anul 2014, când au fost descoperiți oxizi de mangan în craterele Gale și Endeavor. La vremea respectivă, oamenii de știință au concluzionat că mineralele aveau nevoie de apă din abundență și de mult oxigen pentru a se forma. Noul studiu arată însă că oxidarea manganului nu este posibilă într-un atmosferă bogată în dioxid de carbon, așa cum se presupune că era în trecutul geologic. (Futurity)

5. O echipă internațională de cercetători a publicat un studiu despre modul în care erupțiile solare ale stelei TRAPPIST-1 afectează încălzirea internă a exoplanetelor care o orbitează. Un astfel de studiu este important pentru că poate ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine modul în care erupțiile solare afectează evoluția planetelor. Sistemul TRAPPIST-1 se află la 39 de ani-lumină de Pământ și include cel puțin 7 exoplanete care orbitează în jurul unei stele cu o masă de 12 ori mai mică decât a Pământului. (Universe Today)

6. NASA apelează la sprijinul companiilor private pentru a identifica un concept tehnic prin care să poziționeze telescopul Hubble pe o orbită mai înaltă. Agenția americană solicită în acest sens inclusiv un studiu despre riscurile asociate și șansele de reușită. Anterior, NASA a solicitat acest lucru doar companiei SpaceX, element care sugerează că poate compania lui Elon Musk nu a oferit încă o soluție viabilă în acest sens. (SpaceNews)

7. NASA a anunțat că proiectul NEO Surveyor al ONG-ului american Planetary Society a ajuns în stadiu de dezvoltare, ceea ce înseamnă că va primi finanțare din bugetul anual al agenției americane. NEO Surveyor este un satelit care va fi dezvoltat special pentru a descoperi asteroizi care au potențialul de a lovi Pământul (Near Earth Object – NEO), iar planurile actuale prevăd că lansarea acestuia să aibă loc în preajma anului 2028. (Universe Today)

8. Publicația Space trece în revistă cele mai importante descoperiri ale anului în ceea ce privește exoplanetele. Printre acestea se numără identificarea unui nou tip de exoplanetă compusă din apă și roci sau exoplaneta cu o atmosferă din silicați. (Space)

9. Publicația Inverse a realizat topul celor mai importante lansări spațiale din anul 2022. Clasamentul include atât primele misiuni private cu echipaj uman spre Stația Spațială Internațională, cât și o serie de lansări de sateliți științifici, pe lângă lansarea misiunii Artemis I sau lansarea telescopului spațial James Webb. (Inverse)

10. AstroInfo a realizat un top al celor mai importante evenimente astronomice care vor avea loc pe parcursul anului 2023. Topul include eclipse, conjuncții, opoziții, elongații maxime sau curenți de meteori. De exemplu, în 28 octombrie 2023 va avea loc o eclipsă parțială de Lună care va fi vizibilă inclusiv din Europa. (AstroInfo)

Ți-ar mai putea plăcea
Telescopul spațial James Webb a fotografiat o nebuloasă cu protostele tinere – Cronica Spațială
Astronomii au descoperit apă și molecule organice lângă o stea tânără activă – Cronica Spațială

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău