Astronomii au detectat pentru prima oară lumină în spatele unei găuri negre – Cronica Spațială

1. Astronomii au detectat pentru prima oară lumină în spatele unei găuri negre. Telescoapele folosite de aceștia pentru a studia coroana din jurul unei stele au observat o serie de raze X luminoase care au izbucnit din spatele unei găuri negre masive situate în centrul unei galaxii la circa 800 milioane de ani lumină distanță de Pământ. Descoperirea confirmă teoria graviationala a lui Albert Einstein. (The Guardian)

2. Astronomii au descoperit dovezi ale prezenței vaporilor de apă în atmosfera satelitului Ganymede al planetei Jupiter. Vaporii de apă se formează în momentul în care gheața solidă de la suprafața lunii se transformă în gaz, proces chimic cunoscut sub numele de sublimare. Astronomii au făcut această descoperire după ce au analizat o serie de date noi și date arhivate obținute cu ajutorul telescopului spațial Hubble. (CNN)

3. Telescopul spațial eROSITA a creat cea mai detaliată hartă a găurilor negre și stelelor neutronice din Univers, cu peste 3 milioane de obiecte noi descoperite în mai puțin de doi ani de la lansarea proiectului în 2019. eROSITA este primul telescop spațial cu raze X capabil să “fotografieze” complet cerul, ca urmare a faptului că este poziționat într-o regiune numită Lagrange 2. Acesta este unul dintre cele 5 puncte stabile din jurul sistemului Pământ – Soare, unde forțele gravitaționale ale celor două corpuri cerești sunt în echilibru. (Space, Max Planck Institute)

4. Astronomii de la European Southern Observatory au descoperit prima dovadă a discului de formare a unei exoluni în jurul unei exoplanete, pe baza datelor obținute de telescopul ALMA din Chile. Exoplaneta în cauză se află la 400 de ani lumină distanță de Pământ. Până în prezent, astronomii nu au descoperit nicio exolună în jurul unei exoplanete, întrucât inclusiv identificarea exoplanetelor este dificilă. Descoperirea sugerează însă că este foarte posibil ca numeroase exoplanete să aibă exoluni, așa cum planetele din sistemul nostru solar au numeroase luni. (Earth Sky, European Southern Observatory)

5. Astronomii de la laboratorul Lawrence Berkeley National Laboratory din Statele Unite vor lansa noul proiect DESI (Dark Energy Spectroscopic Instrument). Instrumentul va captura imagini din 40 de milioane de galaxii cu scopul de a face noi descoperiri despre energia neagră și gravitație. DESI va fotografia diverse părți ale universului timp de 15-20 de minute înainte de a-și îndrepta “atenția” spre alte zone, iar durata totală a programului este estimată la 5 ani. (Smithsonian Magazine)

6. Elicopterul Ingenuity a efectuat al 10-lea zbor pe planeta Marte. De data aceasta, elicopterul a urcat până la o altitudine de 12 metri (un nou record) și a zburat în plan vertical pe o distanță de 95 de metri. Durata totală a zborului a fost de 165.4 secunde, adică ceva mai puțin de 3 minute. (NASA Space Flight)

7. Un asteroid cu o lungime cuprinsă între 97 și 220 de metri a trecut în 25 iulie la circa 4.5 milioane de kilometri de Pământ cu o viteză estimată la circa 29.000 km/h. Corpul ceresc nu prezintă însă niciun pericol pentru viața pe planeta noastră. NASA considerv că asteroizii pot fi periculoși dacă au peste 150 de metri lungime și trec la cel mult 7.5 milioane de kilometri de Pământ. (Space)

8. Astronomul Avi Loeb a format la Universitatea Harvard grupul de lucru Galileo Project, care își propune să caute dovezi ale tehnologiei extraterestre. Intenția vine ca urmare a descoperii misteriosului obiect cosmic ‘Oumuamua, care a stârnit imaginația că ar putea avea origini extraterestre. Cea mai recentă ipoteză este însă că obiectul cosmic este compus din hidrogen înghețat. (Futurism)

9. NASA a decis ca sonda spațială Europa Clipper să fie lansată cu ajutorul unei rachete Falcon Heavy dezvoltată de SpaceX, compania spațială deținută de Elon Musk. Sonda spațială Europa Clipper va fi lansată în octombrie 2024 și va avea ca destinație satelitul Europa al planetei Jupiter. Sonda va efectua 40-50 de orbite complete ale satelitului cu scopul de a determina dacă acesta poate găzdui condiții propice vieții datorită faptului că este acoperit cu gheață. Aceasta va fi echipată cu camere, spectrometre și un radar care va penetra solul de gheață pentru a căuta apă în stare lichidă. (News.ro)

10. Modulul rusesc Nauka a fost andocat în 29 iulie la Stația Spațială Internațională (ISS) în locul modulului Pirs, la 8 zile de la lansarea acestuia pe orbită. Andocarea nu a fost însă lipsită de incidente: motoarele Nauka s-au activat singure de mai multe ori, ceea ce a condus la modificarea orientării ISS cu 45 de grade. Sistemele automate de la bordul ISS au corectat orientarea într-un interval de circa 47 de minute. Această problemă a condus la amânarea unui zbor de test fără echipaj uman cu o capsulă Boeing, care ar fi trebuit să andocheze de asemenea la ISS. Acest test a fost amânat pentru marți, 3 august. Modulul Nauka a fost programat inițial pentru lansare în 2007, însă rușii au amânat operațiunea timp de 13 ani din cauza unor grave defecțiuni tehnice, care aparent nu au fost remediate complet. (Reuters)

De citit în tihnă: Oamenii de știință analizează modul în care planetele se formează și supraviețuiesc în cazul în care orbitează două stele. Astfel de cazuri sunt întâlnite frecvent în spațiul cosmic, însă implică numeroase necunoscute pentru comunitatea științifică. Într-o astfel de combinație este dificil ca materia solidă să se “adune” pentru a forma o planetă, în contextul în care acesta este principalul mod cunoscut în care se formează planetele. (Space)

Ți-ar mai putea plăcea
Astronomii au obținut prima dovadă că pe Marte au existat oceane – Cronica Spațială
Astronomii au detectat o stea cu un număr record de 65 de elemente – Cronica Spațială
2 comentarii la acest articol

Comentează

Comentariul tău *

Numele tău *
Site-ul tău