El Niño 2026 va fi „cel mai intens din ultimii peste 100 de ani” – Cronica de Mediu

1. Raport UNEP : pragul de 1,5°C va fi depășit inevitabil în câțiva ani — „Nu există scenarii bune”. Programul Națiunilor Unite pentru Mediu a publicat pe 2 septembrie 2026 raportul „Limiting Overshoot”, care confirmă că depășirea obiectivului de 1,5°C din Acordul de la Paris este acum „inevitabilă” și va surveni „în următorii câțiva ani”. Chiar și în cel mai optimist scenariu, planeta se va încălzi cu cel puțin 1,8°C. O încălzire de până la 3°C ar putea duce la pierderea a peste un sfert din masa ghețarilor până în 2100, o creștere a nivelului mărilor cu până la 13 cm și o scădere a producției globale de alimente cu 14% până în 2050. Directoarea executivă UNEP, Inger Andersen: „Valurile extreme de căldură din această vară arată că efectele schimbărilor climatice vor lovi mai repede, mai puternic și vor dura mai mult.” (Reuters)

2. Oceanele lumii au înregistrat un record zilnic absolut de căldură: 21,1°C. Pe 22 august 2026, temperatura medie a suprafeței oceanelor mondiale a atins 21,1°C, un record zilnic absolut care depășește cel precedent stabilit în martie 2024 (21,09°C). Momentul este neobișnuit, subliniază Copernicus, deoarece temperaturile oceanice ating în mod normal maximul în martie–aprilie — nu în august. Fenomenul El Niño din 2026, combinat cu tendința generală de încălzire din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră, a împins oceanele în „teritoriu necunoscut”. Samantha Burgess, director Copernicus: „Acest record este un nou semnal că oceanul global este supus unui stres tot mai mare.” (Copernicus / Down to Earth)

3. El Niño 2026 va fi „cel mai intens din ultimii peste 100 de ani”. Expertul Adam Scaife de la Met Office a declarat că niciodată nu a mai văzut un El Niño conturându-se în previziuni cu o astfel de intensitate: se asteapta un vârf care va depăși 3 grade de creștere a temperaturii la suprafața mării în zona de referință a Pacificului — „un lucru fără precedent în releveurile climatice moderne”. Consecințele vor fi „extrem de puternice la Tropice”, cu secete drastice în America de Sud și vestul Pacificului. Spre luna noiembrie, Regatul Unit și toată Europa de Nord-Vest se pot aștepta la o intensificare a precipitațiilor și furtunilor. Amploarea fenomenului ar putea face din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată. (News.ro)

4. Mortalitatea legată de căldură în Europa a crescut cu 30% în 20 de ani. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat în mai 2026, confirmată de datele verii, că mortalitatea legată de căldură în Europa a crescut cu peste 30% în ultimii 20 de ani. Tendința este pe cale să se accelereze semnificativ din cauza combinației dintre criza climatică și îmbătrânirea populației europene. Cele mai vulnerabile categorii rămân persoanele de peste 65 de ani, cei cu boli cardiovasculare sau respiratorii preexistente și persoanele izolate social. (OMS)

5. Recoltele UE la minimul ultimelor două decenii — lanțul alimentar european sub presiune climatică structurală. Estimările Comisiei Europene din august 2026 plasează recolta de porumb a UE la 50,1 milioane de tone, cu 20% sub media din ultimii trei ani și aproape de minimul ultimelor două decenii. Fenomenul nu este izolat: culturile de floarea-soarelui, grâu de toamnă și orz din Europa de Est suferă de pe urma alternanței dintre secete extreme și inundații. Analiștii avertizează că UE se îndreaptă spre dependență crescută de importuri de cereale — o vulnerabilitate strategică majoră în contextul instabilității geopolitice actuale. (Europa.eu)

6. Cel puțin 35.000 de decese suplimentare în Europa Vest în vara 2026. Aproximativ 35.000 de oameni ar fi murit în plus în Europa în această vară, pe fondul celor patru valuri consecutive de caniculă, arată The Guardian. Germania raportează cel mai mare bilanț: 14.000 de decese legate de căldură între 6 aprilie și 9 august, dintre care 9.600 doar în săptămâna 22–28 iunie. Spania: aproape 4.950 de decese între mai și august — cel mai grav an înregistrat. Franța: 7.300 de decese suplimentare. Regatul Unit: 2.877 de decese în Anglia. Belgia a înregistrat o creștere de 39% a mortalității pe 18–29 iunie. Peste 80 de milioane de europeni au fost expuși în această vară la temperaturi de peste 40°C. Experții subliniază că cifrele sunt provizorii și se vor înrăutăți când vor fi adăugate datele complete din august. (TheGuardian)

7. “Furtuna secolului” paralizează Toronto: 50.000 de gospodării fără curent, traficul aerian oprit. Pe 4 septembrie 2026, o furtună extremă a paralizat Torontoul, inundând masiv orașul, lăsând 50.000 de gospodării fără curent electric și provocând întreruperea traficului aerian. Infrastructura urbană nu a fost proiectată pentru astfel de evenimente cu frecvența actuală. (News.ro)

8. Nepal. Nepal a traversat în ultima parte a lunii august 2026 inundații devastatoare care au blocat oameni în tuneluri și au declanșat alunecări masive de teren. Un supraviețuitor de naționalitate chineză a fost scos în viață dintr-un tunel la 10 zile după catastrofă — o operațiune de salvare ce a mobilizat echipe internaționale. Fenomenul este parte dintr-un tipar regional mai larg: musonul 2026, amplificat de El Niño, a produs precipitații extreme pe tot arcul himalayan. (News.ro) 

9. Pakistan: inundații catastrofale în august 2026 — sute de morți, milioane afectate. Pakistan, una dintre țările cele mai vulnerabile la schimbările climatice, s-a confruntat în august 2026 cu un nou val de inundații catastrofale generate de musonul amplificat de El Niño, repetând parțial dezastrul din 2022 când o treime din teritoriu a fost sub apă. Sute de persoane și-au pierdut viața, milioane au fost strămutate, iar infrastructura agricolă și de apă a suferit pagube severe. Oamenii de știință avertizează că frecvența și intensitatea inundațiilor extreme din sudul Asiei vor continua să crească odată cu fiecare grad suplimentar de încălzire. (Al Jazeera)

10. Cercetătorii din Palau au dezvoltat un test simplu pentru corali rezistenți la căldură. O echipă de restaurare a coralilor din Palau a dezvoltat o metodă ieftină și accesibilă de a identifica coralii cu rezistență naturală la căldură: fragmente de corali sălbatici sunt supuse unor ape supraîncălzite într-un simplu recipient de plastic, iar cei care supraviețuiesc fără a se „albi” devin sursă pentru proiectele de restaurare. Chiar și un test rapid de câteva zile s-a dovedit predictiv. Descoperirea ridică speranțe că metoda poate fi extinsă la scară largă în regiunile tropicale, oferind un instrument concret de adaptare pentru ecosistemele de recifuri coraligene — „pădurile tropicale ale mărilor”, care susțin 25% din toate speciile marine. (Biscayne National Park Institute)